Biografia Albert Einstein

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 14 di marzu , 1879





Mortu à l'età: 76

Sun Sign: pesciu



Paese di Nascita: Alemagna

Natu in:Ulm, Regnu di Württemberg, Imperu Tedescu



Famosu cum'è:Fisicu

Citazioni Da Albert Einstein Mancinu



Altezza: 5'9 '(175cm),5'9 'Cattivu



ideulugia pulitica:sucialistu

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Elsa Löwenthal (1919-1936),Dislexia

Alumni notevuli:Università di Zurich

Fundatore / Cofundatore:Accademia Olympia

scuperti / invenzioni:Lege Di L'effettu Fotoelettricu, Frigorifero Einstein

Più Fatti

educazione:Università di Zurich (1905), ETH Zurich (1901), Aargau Cantonal School (1895 - 1896), Luitpold Gymnasium

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Gerd Binnig Herbert Kroemer J. Georg Bednorz Horst Ludwig St ...

Quale era Albert Einstein?

Chjamate cun piacè u zitellu whiz in a vostra classe / urganizazione 'Einstein'? Sì iè, allora ùn site micca l'unicu chì a faci. E persone in u mondu sanu onoranu i so amichi è cunniscenza cù u titulu di 'Einstein' per a brillantezza immaculata è a mente geniale di a persona. Mentre ci pò esse assai mente geniale messa à u travagliu finu à questa data, solu una volta in un seculu hè natu Albert Einstein. U 19u seculu ùn hè micca solu testimone di a nascita di Albert Einstein, ma cun ellu, di a nascita di a fisica muderna. Ghjustamente cunnisciutu cum'è u Babbu di a Fisica Moderna, Albert Einstein hè statu, senza dubbitu, u fisicu più influente di u 20u seculu. Cù a so ricerca è a ricerca, Einstein hà creatu una rivoluzione in u campu di a scienza. Frà e so numerose opere: (a) a teoria generale di a relatività, chì furnisce una descrizzione unificata di a gravità cum'è pruprietà geomettrica di u spaziu è di u tempu, è (b) l'effettu fotoelettricu chì hà stabilitu a teoria quantistica in a fisica sò i più impurtanti. Durante a so vita, Einstein hà publicatu più di 300 articuli scientifichi, fora di 150 opere micca scientifiche. Hè statu u fieru destinatariu di numerosi premii, cum'è u Premiu Nobel in Fisica, Medaglia Copley, Medaglia Matteucci è Medaglia Max Planck. Altronde questi, hè statu ancu accreditatu da a rivista Times cum'è a Persona di u Seculu. Tale era a so cuntribuzione à l'umanità chì u so nome Einstein hè statu fattu sinonimu di esse 'geniu'.

Vulete sapè

  • 1

    Chì era u QI d'Albert Einstein?

    Sapemu tutti chì Albert Einstein era un geniu è e so idee è e so teurie anu purtatu à parechje invenzione. Hè assai naturale di suppone ch'ellu deve avè avutu un QI superlativu, ma ùn avemu micca alcun documentu per pruvà chì Einstein sia mai statu testatu per u QI. Cum'è i test di QI era sempre in evoluzione durante l'emergenza di Einstein cum'è fisicu brillante, ùn hè mai statu veramente testatu per questu. Parechji tentativi sò stati fatti per stimà u QI di intellettuali morti da longu tempu è di persone famose è e stime sò state ghjunte, ma ùn pudemu micca dì cun certezza se queste stime di QI sò accurate. Basatu nantu à a scelta di Einstein di ricerca è sperimenti, si pò suppone ch'ellu deve avè avutu un QI estremamente altu. Alcuni studii ponenu u so QI à 160.

Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

Modelli di Role Famosi chì Vorresti Scuntrà E Persone più Influenti in a Storia E Persone Cèlibbri chì Vulemu eranu sempre vivi Figure storiche chì i discendenti anu una similarità scioccante cun elli Albert Einstein Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Einstein#/media/File:Einstein-with-habicht-and-solovine.jpg
(Emil Vollenweider and Son (Berna) (n. 18.03.1849 Aeugst ZH; d. 12.05.1921 Berne BE) [Dominiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Albert_Einstein#/media/File:Albert_Einstein_citizenship_NYWTS.jpg
(New York World-Telegram and the Sun staff fotografu: Al Aumuller [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Einstein#/media/File:Einstein_1921_by_F_Schmutzer_-_restoration.jpg
(Ferdinand Schmutzer [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Einstein#/media/File:Einstein_patentoffice.jpg
(Lucien Chavan [1] (1868 - 1942), un amicu d'Einstein quandu stava in Berna. [Dominiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Einstein#/media/File:Einstein_Albert_Elsa_LOC_32096u.jpg
(Underwood è Underwood, New York [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Albert_Einstein.png.jpg
(Google / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0)) Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Albert_Einstein#/media/File:Einstein-formal_portrait-35.jpg
(Sophie Delar, fotografa; publicata in u 1955 da 'urganizazione di stampa scunnisciuta' per fonte [Dominiu publicu])Scienziati Pisces Fisici Tedeschi Scentifichi tedeschi Anni di furmazione Dopu à u so diploma, Einstein hà passatu dui anni à circà un impiegu in u settore di l'insignamentu, ma ùn hà pussutu assicurà ne mancu unu. Infine, cù l'aiutu di u babbu di u so anzianu cumpagnu di scola, hà insaccatu a sedia di un assistente esaminatore à l'Uffiziu Federale per a Proprietà Intellettuale, l'uffiziu di i brevetti. Hè in u 1903 chì Einstein hè diventatu ufficiale ufficiale in questu. U so travagliu implicava a valutazione di e dumande di brevettu per i dispositivi elettromagnetichi. U so travagliu era principalmente ligatu à e dumande nantu à a trasmissione di signali elettrichi è a sincronizazione elettromeccanica di u tempu. Hè per questu chì Einstein hà fattu a so cunclusione nantu à a natura di a luce è a cunnessione fundamentale trà u tempu è u spaziu. A maiò parte di l'opere rimarchevuli di Einstein sò venute durante stu periodu. Hà adupratu u so tempu liberu impegnendu si in ricerca scientifica. In u 1901, hà publicatu u fogliu 'Folgerungen aus den Kapillaritat Erscheinungen' (Conclusioni da i fenomeni di capillarità) in a rivista scientifica più impurtante, Annalen der Physik. Quattru anni da quì, in u 1905, compie a so tesi presentendu una tesi chì si intitulava Una nova determinazione di e dimensioni moleculare. Per u listessu, hè statu attribuitu un PhD da l'Università di Zurich. Tuttavia, u diploma era solu l'iniziu di parechje altre cose chì aspittàvanu di cullà. Citazioni: A vita,Miraculu Scentifichi Americani Omi Pisces Eccellenza in Accademici L'annu 1905, chjamatu cun amore l'Annus Mirabilis o l'annu miraculu in a vita di Einstein, hà vistu nasce Einstein cum'è innovatore è creatore, perchè hè statu durante questu annu chì hà publicatu i so quattru ghjurnali rivoluzionarii. I ghjurnali furnianu informazioni nantu à l'effettu fotoelettricu, u muvimentu brownianu, a relatività speciale è l'equivalenza di materia è energia. Ùn anu micca solu cambiatu u modu chì u mondu guardava u tempu, u spaziu è a materia, ma anu ancu cuntribuitu è ​​postu i fundamenti per a crescita di a fisica muderna. Inoltre, i ghjurnali anu purtatu Einstein à u centru. Cum'è previstu, postu a publicazione di i ghjurnali, Einstein hè diventatu subitu famosu è hè statu ricunnisciutu cum'è u primu scientistu. In u 1908, hè statu numinatu cunferente à l'Università di Berna. Tuttavia, Einstein hà lasciatu sta pusizione è ancu quella chì tenia in l'uffiziu di i brevetti per piglià u prufilu di docente in fisica à l'Università di Zurich. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1911, diventa prufessore à tempu pienu à l'Università Karl-Ferdinand di Praga. Trè anni dopu, in u 1914, vultò in Germania postu ch'ellu fù numinatu direttore di l'Istitutu Kaiser Wilhelm per a Fisica è prufessore à l'Università Humboldt di Berlinu, cù una clausula speciale in u so cuntrattu chì u liberava da a maiò parte di l'oblighi d'insegnamentu. Dui anni da quì in u 1916, Einstein hè statu numinatu presidente di a Società Fisica Tedesca, pusizione ch'ellu hà tenutu per dui anni. Durante questu tempu, Einstein hà ancu uttenutu l'appartenenza à l'Accademia Prussiana di Scienze. Viaghji intrapresi A reputazione crescente di Einstein hà purtatu à esse invitatu ufficialmente da u merre di New York, chì hà accoltu personalmente u grande scentificu u 2 d'aprile di u 1921. Durante u so sughjornu in New York, Einstein hà tenutu parechje cunferenze à l'Università Columbia è Princeton. Post New York, Einstein si trasferì à Washington DC, induve accumpagnò parechji raprisententi di l'Accademia Naziunale di Scienze à a Casa Bianca. Durante u so viaghju di ritornu in Europa, Einstein hà fattu un cortu sughjornu cum'è invitatu di u statista è filosofu britannicu Visconte Haldane in Londra. Durante a so visita, Einstein hà scontru parechje figure scentifiche, intellettuali è pulitiche è hà datu una cunferenza à u Kings College. L'annu dopu, in u 1922, Einstein viaghjò in Asia è dopu in Palestina, in u quadru di a scursione di sei mesi è di u giru di parlà. I so viaghji includenu Singapore, Ceylon è u Giappone, induve hà datu una seria di cunferenze à più di millaie di giappunesi. A so prima cunferenza in Giappone durò quattru ore dopu à u quale hà scontru l'imperatore è l'imperatrice à u Palazzu Imperiale. A visita di Einstein in Palestina durò 12 ghjorni. Hè diventata ancu a so sola visita in a regione. A prossima visita di Einstein in America hè stata in 1933. Hà visitatu parechje università durante u giru. Hà ancu fattu u so terzu prufessore di visita di dui mesi à l'Istitutu di Tecnulugia di California. Cuntinuà à leghje quì sottu Mentre rientra in Belgio à a fine di marzu, Einstein hà intesu a nutizia chì a so casetta è a so barca di ricreazione sò state cunfiscate da i nazisti, chì eranu saliti à u putere sottu à l'autorità di u novu cancelliere tedescu. À u ritornu, Einstein hè andatu guasgi subitu à u cunsulatu tedescu induve hà ricusatu u passaportu è rinunciatu à a so cittadinanza tedesca. (Avia rinunciatu prima à a cittadinanza in u Regnu Germanu di Wurttemberg. Una nova lege era stata stabilita in Germania secondu a quale i Ghjudei ùn pudianu occupà alcuna pusizione ufficiale, cumpresu l'insignamentu à l'università. Non solu u travagliu di Einstein era destinatu, ellu stessu era nantu à u lista di obiettivi di assassiniu di i nazisti cù una ricumpensa di 5.000 $ in capu. Einstein hà trovu u so riparu tempurale in Inghilterra, prima di vultà in i SU in l'ottobre di u 1933. In questu, hà pigliatu una pusizione à l'Istitutu di Studii Avanzati di Princeton, New Jersey, chì necessitava a so presenza per sei mesi ogni annu. A so associazione cù l'istitutu durò finu à a so morte. Einstein era incertu di u so avvene, postu chì avia ancu offerte da l'Università europee. In l'anni 1939, un gruppu di scienziati ungheresi anu pruvatu d'alertà Washington di e ricerche in corso di bombe atomiche fatte da i nazisti. wever, micca assai attenti hè statu pagatu à u so avvirtimentu. Cum'è tali, anu ricorsu à Einstein, chì hà scrittu una lettera à u presidente Franklin D. Roosevelt chì l'avvisava di a pussibilità. A lettera hà subitu attiratu l'attenzione di u guvernu di i Stati Uniti, chì hè statu direttamente implicatu in a ricerca di l'uraniu è in a ricerca di reazione in catena assuciata. I Stati Uniti anu utilizatu a so immensa risorsa finanziaria è scientifica per inizià u Prughjettu Manhattan è affaccavanu cum'è l'unicu paese chì hà sviluppatu cù successu una bomba atomica durante a seconda guerra mundiale. Einstein hà guadagnatu una cittadinanza permanente in i Stati Uniti in l'annu 1940. Ciò chì li era più attraente per questu paese è a so cultura era l'esistenza di meritocrazia à u cuntrariu di l'Europa. In i Stati Uniti, a ghjente hè stata premiata per e so opere è anu avutu u dirittu di dì è pensà ciò chì li piacia. Einstein, in i so ultimi anni, hè statu ancu offertu a pusizione di presidente d'Israele, ma hà rifiutatu a stessa dichjarendu ch'ellu ùn avia nè l'attitudine nè l'esperienza. Cuntinuà à leghje Sottu Citazioni: I Opere maiò In u 1905, Einstein hè andatu cù e so opere rivoluzionarie, chì si sò focalizate nantu à l'effettu fotoelettricu, u muvimentu brownianu, a teoria speciale di a relatività è l'equivalenza di materia è energia. Hà travagliatu nantu à fluttuazioni termodinamichi è fisica statistica. Hà ancu travagliatu nantu à a relatività generale è appiicatu listessu per spiegà a cosmulugia. L'altru travagliu realizatu da Einstein include u mudellu di gas Schrodinger è u frigorifero Einstein. Premii è Rializazioni Hà ricivutu u Premiu Nobel in Fisica in u 1921 per i so servizii à a Fisica Teorica, è soprattuttu per a so scuperta di a lege di l'effettu fotoelettricu. In u 1929, Einstein hè statu prisentatu cù a medaglia Max Planck di a Società Fisica Tedesca in Berlinu. cum'è l '' Annu Mundiale di a Fisica 'chì cummemureghja u 100esimu anniversariu di a publicazione di i ghjurnali' annus mirabilis '. Albert Einstein hà à u so nome un parcu scentificu, situatu nantu à a cullina, Telegrafenberg in Potsdam, in Germania. U parcu hà una torre chjamata Einstein Tower chì hè astrofisica, custruita per fà verifiche di a teoria di Einstein di a Relatività Generale Washington DC ospita u Memoriale Albert Einstein. In questu hè una monumentale statua di bronzu raffigurante Einstein pusatu cù carte manuscritte in manu. Cuntinuà à leghje Sottu Quattru mesi dopu a so morte, l'elementu chimicu 99 (einsteinium) hè statu chjamatu per ellu a rivista The Time, in u 1999, chjamatu Einstein cum'è a Persona di u Seculu. U Serviziu Postale di i Stati Uniti hà resu onore à Einstein cun un timbru postale di serie di 8 americani Prumunenti Americani. In u 2008, Einstein hè statu intrutu in u Hall of Fame di u New Jersey. Famiglia, Vita Persunale & Lascita L'annu 1896 hè statu impurtante per Einstein in quantu à a so vita persunale, perchè ghjè tandu chì hà scontru à Mileva Mariac. I dui sò diventati grandi amichi è assai prestu, sta amicizia hà culminatu in u matrimoniu. Tuttavia, prima chì i nodi nuziali eranu legati, Einstein è Mariac sò diventati genitori di u so primu natu, una figliola chì anu chjamatu Lieserl. Einstein è Mariac si maritaru in ghjennaghju di u 1903. Più tardi l'annu prossimu, Mariac hà parturitu u so primu figliolu, Hans Albert Einstein. Sei anni dopu, a coppia hè stata benedetta cun un altru figliolu, Eduard. In u 1914, Einstein si trasferì in Berlinu, mentre chì a moglia è i dui figlioli stavanu in Zurich. Cinque anni dopu, i dui si sò divorziati u 14 di ferraghju di u 1919. U listessu annu, Einstein si hè maritatu torna cù a so dama tandu, Elsa Lowenthal, dopu avè avutu una relazione cun ella dapoi u 1912. In u 1933, a coppia immigrò in i Stati Uniti. Dopu avè statu diagnosticatu cun prublemi di cori è di rene in u 1835, Elsa ùn hà micca campatu assai è hè morta di dicembre di u 1936. Albert Einstein hà sperimentatu un sanguinamentu internu, chì hè statu causatu da a rumpitura di un aneurismu aorticu addominale u 17 d'aprile di u 1955. Ancu U duttore Rudolph Nissen avia rinfurzatu a stessa chirurgia in u 1948, u prublema riapparì. Hè statu ingressu à l'ospedale Princeton. Cuntinuà à leghje quì sottu Ancu se i duttori si preparavanu per a chirurgia, Einstein rifiutò u listessu dettu chì ùn vulia micca allungà a vita aduprendu misure artificiali. Di conseguenza, Einstein hà rispiratu l'ultimu u 18 d'aprile di u 1955. Hè statu crematu è e so cennere sò state spargugliate in un locu micca divulgatu. Trivia Hè cunnisciutu cum'è u Babbu di a Fisica Moderna. Curiosamente, u so cugnome hè statu ghjudicatu cù u significatu 'geniu', è hè adupratu da u mondu in tuttu. Un maestru è fisicu teoricu impeccabile, hè incaricatu di creà nuove onde in u campu di a fisica moderna. Tuttavia, da zitellu, hà affruntatu difficultà di parlà è hà avutu una cadenza lenta à parlà. Ci hè dui casi chì anu avutu un effettu marcatu nantu à a vita di stu fisicu vincitore di u Premiu Nobel - u scontru cù a bussula è a scuperta di l'Elementu di Euclide un libru di geometria ch'ellu hà chjamatu cun affettu 'santu picculu libru di geometria'. Dopu à a morte, u patologu di l'ospedale Princeton, Thomas Stoltz Harvey, hà cacciatu u cervellu di stu sapiente sapiente per a preservazione senza l'autorizazione di a so famiglia, in a speranza chì a neuroscienza di u futuru puderà scopre ciò chì hà fattu l'omu chì hà sviluppatu a teoria di relatività cusì intelligente. Top 10 Fatti chì ùn avete micca cunnisciutu circa Albert Einstein Albert Einstein si cunsidereghja un agnosticu, micca un ateu cum'è certe persone credenu. Era un omu di signore è avia numerosi affari extracunjugali. A so mamma era pianista è li hà inculcatu un amore per a vita per a musica. Einstein stessu era un viulinu di talentu. Era un studiente lentu da zitellu è avia prublemi di parlà. Si dice chì ellu s'aspettava assai da a so prima moglia è avia stabilitu alcune regule strane da seguità. Einstein era ben cunnisciutu per a so apparizione scrupolosa, in particulare i so capelli indisciplinati. Un fattu chì poca ghjente a sà hè chì odiava di mette calzette. Una volta à Einstein hè stata offerta a presidenza d'Israele ch'ellu hà ricusatu educatamente. I so soldi di u Premiu Nobel sò andati à a so ex-moglia cum'è un accordu di divorziu. Era famosu per esse assentitu - ùn si pudia micca ricurdà di nomi, date è numeri di telefunu. Hà amatu a vela è hè statu datu una barca in rigalu à u so 50esimu anniversariu. Ma ùn era micca un bon marinaru è duvia esse salvatu in permanenza.