Biografia di Aristotele

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Natu:384 a.C.





Mortu à l'età: 62

Paese di Nascita: Grecia





Natu in:Stagira, Grèce

Famosu cum'è:Filosofu



Citazioni Di Aristotele Filosofi

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Herpyllis di Stageira, Pythias



babbu:Nicomacu



zitelli:Pythias u Ghjovanu (Figlia); Nicomacu

Mortu in:322 a.C.

locu di morte:Chalcis, Grecia

Parsunalità: ENTJ

Malatie è Disabilità: Balbuttulatu / Balbuttulatu

Più Fatti

educazione:Accademia Platonica (367 aC - 347 aC)

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Thales stinzendu Anassimandru Eratosteni

Quale era Aristotele?

Aristotele era un filosofu è scentificu grecu, più cunnisciutu cum'è u maestru di Lisandru Magnu. Era un studiente di Platone è hè cunsideratu una figura impurtante in a filusufia occidentale. Famosu per i so scritti nantu à a fisica, a metafisica, a puesia, u teatru, a musica, a logica, a retorica, a linguistica, a pulitica, u guvernu, l'estetica, l'etica, a biologia, a zoologia, l'ecunumia è a psiculugia, era cunsideratu assai prima di u so tempu. I so scritti custituiscenu u primu sistema cumpletu di filosofia occidentale chì include visioni nantu à a moralità è l'estetica, a logica è a scienza, a pulitica è a metafisica. Stu sistema hè diventatu u pilastru di sustegnu di u pensamentu scolasticu islamicu è cristianu. Si dice ancu ch'ellu era forse l'ultimu omu chì avia a cunniscenza di tutti i campi cunnisciuti à l'epica. E so cunniscenze intellettuali varianu da ogni campu cunnisciutu di e scienze è di l'arte di quella epica. Unu di i so più grandi successi hè statu a formulazione di un sistema finitu di raghjunamentu logicu, cunnisciutu ancu cum'è sillogisticu aristotelicu. A so altra cuntribuzione significativa hè stata versu u sviluppu di a zoologia. Hè vera chì a zoologia di Aristotele hè oramai obsuleta ma u so travagliu è a so cuntribuzione sò stati cuntestati finu à u XIXu seculu. A so cuntribuzione versu parechji sughjetti è a so influenza u facenu una di e più famose è più alte personalità di tutti i tempi.Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

Modelli di Role Famosi chì Vorresti Scuntrà E Persone più Influenti in a Storia E Persone Cèlibbri chì Vulemu eranu sempre vivi I Menti più Grandi di a Storia Aristòtili Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=5yw1qLrkSiM
(Gregory B. Sadler) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Aristotle_Altemps_Inv8575.jpg
(Dopu Lysippos / Dominiu publicu) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Aristotle_Altemps_Inv8575.jpg
(Dopu Lysippos / Dominiu publicu)Tè stessuCuntinuà à leghje Sottu Carriera Aristotele hè diventatu u capu di l'accademia reale di Macedonia. Quì, hè diventatu tutore, micca solu per Alessandru ma ancu per altri dui futuri rè - Cassandru è Tolomeu. In u so rolu di tutore di Lisandru, l'hà incuragitu à cunquistà l'oriente. In u 335 a.C., volta in Atene induve crea a so propria scola chjamata «Liceu». Per i 12 anni dopu, hà insignatu vari corsi in a so scola. Ghjè ghjuntu un mumentu chì a relazione trà Alessandru è Aristotele s'alluntanò. Questu era probabilmente dovutu à a relazione di Alessandru cù a Persia. Ancu se ci sò poche prove, parechji anu cridutu chì Aristotele hà avutu un rolu in a morte di Alessandru. Dopu à a morte di Lisandru, u sintimu anti-macedone in Atene s'hè lampatu. In u 322 a.C., Eurimedone u Ghjerofante u castigò per ùn avè micca tenutu i dii in onore, è Aristotele fughjì in Chalcis, u duminiu di famiglia di a so mamma. Penseri & Cuntribuzioni Si crede chì Aristotele abbia riunitu i so penseri durante u 335-323 a.C. Hà scrittu una serie di dialoghi in questu periodu. Sfurtunatamente, solu frammenti di sti pezzi sò sopravvissuti è sò in forma di trattati. Queste ùn eranu micca destinate à una larga publicazione è eranu piuttostu destinate à esse aduprate cum'è cunferenze à i studienti. 'Poetica', 'Metafisica', 'Politica', 'Fisica', 'De Anima', è 'Etica Nicomachea' sò cunsiderate cum'è i so trattati più impurtanti. Non solu hà studiatu guasi tutti i sughjetti, ma hà ancu fattu cuntributi nutevuli à parechji d'elli. Sutta a scienza, Aristotele hà studiatu è scrittu annantu à l'astronomia, l'anatomia, l'embriologia, a geologia, a geografia, a meteorologia, a zoologia è a fisica. Sutta a filusufia, hà scrittu nantu à l'etica, l'estetica, u guvernu, a pulitica, a metafisica, l'economia, a retorica, a psiculugia è a teologia. In più di tuttu què sopra, hà ancu studiatu literatura, puesia, è usanze di vari paesi. Aristotele hà studiatu è scrittu annantu à numerosi sughjetti è temi, ma purtroppu solu un terzu di i so scritti originali hà sopravvissutu. I scritti persi includenu puesie, lettere, dialoghi è saggi scritti in modu platonicu. A maiò parte di e so opere literarie sò cunnisciute da u mondu per mezu di i scritti di Diogene Laertius è altri. Cuntribuzioni à a Filosofia Cum'è u so maestru Platone, a so filusufia hà ancu per scopu l'universu, ma a so ontulugia trova l'universale in cose particulari, cusì a so epistemologia si basa annantu à u studiu di fenomeni specifici chì esistenu o accadenu in u mondu è si alza à a cunniscenza di l'essenza . Cuntinuà à leghje quì sottu Hà discuttu ancu cumu l'infurmazioni ponu esse tracciate da l'uggetti attraversu a deduzione è l'inferenze. Hè a so teoria di a deduzione chì hè stata furmata in 'Sillogisimu' da i filosofi muderni. E coppie di pruposte sò state chjamate Contrarie da ellu. U Sillogisimu hè un argumentu logicu induve l'inferenza di a cunclusione hè tirata da dui o più altri premessi di una certa forma. Questu hè statu spiegatu da ellu in u so travagliu 'Prior Analytics' induve hà definitu i cumpunenti principali di u ragiunamentu per mezu di relazioni esclusivi è inclusivi. In l'anni più tardi, questi sò stati mostrati attraversu Diagrammi Venn. A so filusufia ùn furnisce micca solu un sistema di ragiunamentu ma era ancu ligata à l'etica. Avia discrittu un «codice morale di cumpurtamentu» ch'ellu chjamava una bona vita in Etica Nichomachea. Hà parlatu ancu di Filosofia Pratica induve hà cunsideratu chì l'etica era una parte di studiu praticu piuttostu chè teoricu. U so travagliu intitulatu 'Politica' hà lampatu a luce nantu à a cità. Sicondu l'ellu, a cità hè una cumunità naturale. L'omu hè per natura un animale puliticu hè ciò ch'ellu hà dichjaratu. Hè statu attribuitu u creditu per esse u primu à studià a logica formale. U famosu filosofu Kant hà dettu in u so libru «A Critica di a Ragione Pura» chì a teoria di a logica di Aristotele formava a basa di l'inferenza deduttiva. Citazioni: Anima Cuntribuzioni à a Scienza Ancu s'ellu ùn pò micca esse chjamatu scientistu da a definizione d'oghje, a scienza era una di e sfere ch'ellu hà studiatu è studiatu assai, soprattuttu durante a so sughjornu à u «Liceu». A so cridenza era chì l'interazzione cù l'uggetti fisichi aiuta à acquistà cunniscenze. Hà ancu realizatu ricerche in biologia. Hà classificatu l'animali in spezie à basa di sangue. L'animali cù sangue rossu eranu principalmente vertebrati è l'animali senza sangue eranu chjamati «cefalopodi.» Ci era una relativamente imprecisione in questa ipotesi, eppuru era cunsideratu cum'è u sistema standard per parechji anni. Hà esaminatu da vicinu a biulugia marina. Hà esaminatu l'anatomia di l'esseri marini attraversu a dissezione. Hè interessante nutà chì, à u cuntrariu di e so classificazioni biologiche, e so osservazioni nantu à a vita marina eranu abbastanza precise. U so trattatu 'Meteorologia' furnisce evidenze chì hà studiatu ancu e scienze di a terra. Per meteorulugia, ùn significava solu u studiu di u clima, ma includia ancu un vastu studiu nantu à u cicculu di l'acqua, disastri naturali, eventi astrologichi, etc. Cuntribuzioni à a Psiculugia Parechji studiosi consideranu Aristotele cum'è u veru babbu di a psiculugia, postu ch'ellu hè rispunsevule di u quadru teoricu è filosoficu chì hà cuntribuitu à i primi inizi di a psiculugia. U so libru 'De Anima' (Nantu à l'Anima) hè cunsideratu cum'è u primu libru di psiculugia. Era preoccupatu di a relazione trà i prucessi psicologichi è u fenomenu fisiologicu sottostante. Hà sustinutu chì a mente hà u putere di funziunà senza un corpu, è hè immateriale è immortale. Hà postulatu chì l'intelligenza si compone di duie parti: intellettu passivu è intellettu attivu. Secondu ellu, a musica, a puesia, a cumedia, a tragedia, ecc eranu imitate. Ellu disse ancu chì queste imitazioni eranu variate per mezu, modu o oggettu. A so cridenza era chì l'imitazione era una parte naturale di l'omu è servia cum'è unu di i vantaghji principali di l'umanità nantu à l'animali. Opere maiò Aristotele hà scrittu intornu à 200 opere è a maiò parte di elle eranu in forma di note è scrive. Queste opere includenu dialoghi, registrazioni d'osservazioni scientifiche è opere sistematiche. Queste opere sò state curate da u so studiente Teofrastu è dopu da Neleu. E so opere maiò includenu 'Retorica' è 'Eudemus' (Nantu à l'Anima). Hà scrittu ancu nantu à a filusufia, Alessandru, Sophistes, ghjustizia, ricchezza, preghiera è educazione. 'Poetica', 'Metafisica', 'Politica', 'Fisica', 'De Anima', è 'Etica Nicomachea' sò cunsiderate cum'è i so trattati più impurtanti. Cuntinuà à leghje Sottu u travagliu di Aristotele nantu à 'Poetica' cumpostu da dui libri - unu era di tragedia è l'altru di cumedia. Vita Persunale & Lascita Durante u so sughjornu in Asia Minore, Aristotele spusò Pythias chì si dice chì hè a nipote o a figliola adottiva di Hermias. Una figliola hè nata da a coppia chì anu ancu chjamatu Pythias. Dopu à a morte di a so moglia Pitia, attaccò cù Herpyllis di Stagira, chì parturì un figliolu. Hà chjamatu u so figliolu dopu à u babbu Nicomacu. Sicondu a Suda (una enciclopedia bizantina di u 10u seculu di l'anticu mondu mediterraneu), Aristotele avia una relazione erotica cù Palaephatus. Hà rispiratu l'ultimu annu in u 322 a.C. in Eubea per via di cause naturali. Nanzu à a so morte, hà chjamatu u so studiente Antipateru cum'è u più grande esecutore. Hà scrittu ancu un testamentu in u quale hà desideratu esse sepoltu accantu à a moglia. Trivia Più di 2.300 anni sò passati, eppuru Aristotele ferma cum'è una di e persone più influenti mai nati. E so cuntribuzioni sò state viste in guasi tutti i campi di a cunniscenza umana chì esistianu durante u so tempu. Era ancu u fundatore di parechji campi novi. Hè statu quellu chì hà fundatu a logica formale è hè statu ancu un pioneru in u studiu di a zoologia. Teofrastu, u so succissore à u «Liceu», hà scrittu unepochi di libri nantu à a botanica chì sò stati cunsiderati a basa di a botanica finu à u Medievu. Pochi nomi di e piante da ellu menzionate sò sopravvissuti finu à i tempi muderni. Da un principiu modestu, 'Liceu' hè diventatu una scola peripatetica. Altri studienti notevuli di u «Liceu» eranu Aristossenu, Dicaeccu, Demetriu di Phalerum, Eudemos di Rodi, Harpalus, Hephaestion, Mnason di Phocis è Nicomachus. A so influenza annantu à Alessandru ùn pò esse ignorata. Hè per via di a so influenza chì Alessandru portava grandi gruppi di botanici, zoologi è ricercatori cun ellu durante e so spedizioni. Cuntinuà à leghje Sottu Aristotele hà ancu influenzatu i studiosi bizantini, i teologhi islamici è i teologhi cristiani occidentali, lascendu i futuri scienziati, filosofi è pensatori indebiti. Era ancu cullezziunista di pruverbii, induvinelle è folcloru. A so scola hà studiatu soprattuttu induvinelle di Delfu Oraculu è e favule di Esopu. Top 10 Fatti Ùn avete micca sapiutu nantu à Aristotele Hè ricunnisciutu cum'è u primu scientistu genuu in a storia da l'Encyclopædia Britannica. Aristotele era ben cunnisciutu trà l'intellettuali musulmani medievali è era veneratu cum'è 'U primu Maestru'. Aristotele hè statu accusatu di misoginia è sessisimu da studiosi di metafisica feminista. Si crede chì 'L'Etica Nicomachea', una compilazione di e note di lezioni di Aristotele, hà u nome di u so figliolu chì hè mortu ghjovanu in una battaglia. Era un geocentristu chì credia chì a terra hè u centru di l'universu. Hà datu teurie più precise nantu à certi cuncetti ottichi ch'è altri filosofi di a so epica. Aristotele distingue circa 500 spezie d'uccelli, mammiferi è pesci. A so classificazione di l'esseri viventi cuntene alcuni elementi chì esistevanu à u XIXu seculu. In u so trattatu 'Nantu à l'Anima', hà prupostu trè tippi d'anime: l'anima vegetativa, l'anima sensibile è l'anima raziunale. Aristotele hè cunsideratu cum'è u fundatore di a logica furmale. Hà menturatu parechji menti brillanti ghjovani, parechji di i quali, cumpresu Aristoxenus, Dicaearchus, Demetrius of Phalerum, Mnason of Phocis, Nicomachus, è Theophrastus diventanu grandi pensatori in i so diritti.