Biografia di Carlu IX di Francia

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 27 di ghjugnu , 1550





Mortu à l'età: 2. 3

Sun Sign: Cancer



Cunnisciutu ancu cum'è:Carlu IX

Paese di Nascita: Francia



Natu in:Saint-Germain-en-Laye, Francia

Famosu cum'è:Rè di Francia



Imperatori è Re Omi Francesi



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Elisabetta d'Austria, Regina di Francia (m. 1570)

babbu: Saint-Germain-en-Laye, Francia

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Margherita di Valois Enricu II di Francia Francesco II di F ... Enricu III di Fr ...

Quale era Carlu IX di Francia?

Carlu IX hè statu u rè di Francia da u 1560 à u 1574. Era un monarca di a 'Casa di Valois – Angoulême' è figliolu di u rè Enricu II di Francia è di Catalina di Medici. A Francia hà assistitu à una serie di guerre di religione, cumprese u spaventosu 'St. Massacru di u ghjornu di Bartulumeu di u 1572, durante u so regnu. Dopu à a morte di u fratellu maiò, Francescu II, hà ereditatu u tronu à l'età di 10 anni. Cusì, a mamma, Catalina di Medici, chì hè stata numinata reggente, hà pigliatu tutte e decisioni amministrative. Ancu dopu avè ottinutu a maiurità, era sottu a so duminazione è era incapace di piglià decisioni indipendenti. Li piacia a caccia è scrivia puesia. Durante u so regnu, i cunflitti trà i Protestanti è i Cattolici Rumani cumincianu cù u massacru di Wassy. Carlu, cù a so mamma, fece parechje prove senza successu per stabilisce a pace trà e duie fazioni. Infine, hà arrangiatu u matrimoniu di a so surella, Margherita, cù u nobile prutestante Enricu di Navarra. In ogni casu, a reunione di i Protestanti hà cunclusu in un massacru, chì hà permessu nantu à l'instigazioni di a mamma. Hà influenzatu a so salute mentale è fisica digià fragile. Murì di tuberculosi in u 1574. Era maritatu cù Elisabetta d'Austria è ùn avia micca un erede maschile legittimu.

Carlu IX di Francia Creditu d'imaghjini https://www.artuk.org/discover/artworks/charles-ix-of-france-195772 Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Fichier:Portrait_of_Charles_IX_of_France.jpg
(San Luigi, Duca [Dominiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:CharlesIX.jpg
(Dopu François Clouet [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Fran%C3%A7ois_Clouet_-_Portrait_of_King_Charles_IX_of_France_-_WGA5067.jpg
(François Clouet [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://www.magnoliabox.com/products/king-charles-ix-of-france-xam72414 Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Fichier:Delpech_-_Charles_IX_of_France.jpg
(François Séraphin Delpech [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Fran%C3%A7ois_Clouet_-_Portrait_of_Charles_IX_-_WGA05068.jpg
(François Clouet [duminiu publicu]) Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce Carlu IX o Carlu Massimilianu hè natu u 27 di ghjugnu di u 1550, à u reale «Chateau di Saint-Germain-en-Laye» (circa 19 chilometri da Parigi), di u rè Enricu II di Francia è di Catalina di Medici. U terzu figliolu è u quintu figliolu di a coppia reale, hè statu designatu duca d'Angoulême dapoi a nascita. Dopu à a morte di u secondu figliolu di u rè è di u so fratellu maiò, Louis, d'ottobre 1550, diventò u duca d'Orléans. U 14 di maghju di u 1564, hè statu presentatu l ''Ordine di a Giarrettiera' da Henry Carey. U rè Enricu II hè mortu in u 1559 è u fratellu maiò di Carlu cullò nantu à u tronu cum'è u Rè Francescu II. Tuttavia, hè mortu in Dicembre 1560. U 5 Dicembre 1560, Carlu, chì tandu avia 10 anni, hè statu pruclamatu cum'è rè. A so mamma, Catalina di Medici, hè stata numinata reggente, chì u so figliolu era troppu ghjovanu per guvernà. Più tardi, hà fattu a funzione di guvernatore di Francia. Carlu IX hè statu cunsacratu à a cattedrale di Reims u 15 di maghju 1561. Antoine di Burbonu hè statu numinatu tenente generale di Francia. Era u maritu di a regina Joan III di Navarra è era ancu in a linea di successione à u tronu francese. L'umanistu Jacques Amyot hè statu numinatu per surveglie l'educazione di Carlu. U rè hà studiatu a literatura sottu a so guida. Hà sviluppatu un piacè per scrive puesie è s'interessa à a caccia. Era un patrone di un gruppu literariu di scrittori francesi chjamatu «La Pléiade.» Cuntinuà à leghje quì sottu Regnu Cum'è Rè U so regnu hà vistu una severa inimicizia trà duie sezioni di religione in Francia. L'uguenotti eranu prutestanti è seguitori di u calvinisimu, mentre chì a 'Lega Cattolica' era guidata da a 'Casa di Guise'. A regente di Francia, a Regina Catalina, era cattolica, ma per mantene a pace, hà inizialmente pruvatu à mantene un equilibriu. trà e duie fazioni. I guai trà sti dui gruppi avianu cuminciatu ancu prima chì Carlu IX fussi diventatu u rè. Per uttene u putere nantu à a Francia, alcuni Ugonotti à Amboise anu cuspiratu per rapisce u ghjovanu rè Francescu II. Anu previstu ancu d'arrestà u nobile cattolicu Francescu, duca di Guise, è u so fratellu, Carlu, cardinale di Lorena. A 'Cuncpirazione Amboise' hè stata sfruttata è a 'Casa di Guise' hà eseguitu centinaie di Huguenoti. Dopu ci sò stati incidenti di iconoclasma prutestante, seguitati da contra-attacchi cattolici. In u 1561, u regente hà urganizatu una cunferenza religiosa in Poissy, in un tentativu di cuncilià e duie fazioni. Questu hè statu cunnisciutu cum'è u 'Cloquu di Poissy.' Tuttavia, ùn hà micca travagliatu. Cusì, in ghjennaghju 1562, hà propagatu una dichjarazione di tolleranza è hà fattu cuncessioni à i Protestanti in l '«Edittu di Saint-Germain». I cattolici detestavanu queste cuncessioni fatte à i Protestanti. Volenu vendicà a 'Cuspirazione Amboise.' U Duca di Guise, cù e so forze, attaccò è uccisi un numeru di Huguenots in Wassy l'1 di marzu di u 1562. Questu hè statu cunnisciutu cum'è u 'Massacru di Wassy' è hè statu u principiu di e guerre di religione francese. Ci hè stata rappresaglia da i Ugonotti, resultendu in battaglie in Valle di Loire, Rouen, Dreux è Orléans. Durante queste battaglie, i dirigenti di entrambe e parti sò stati uccisi o catturati. Francescu, u duca di Guise, hè statu tombu in ferraghju 1563, durante l'assediu d'Orléans. U 19 di marzu di u 1563, a regina Catalina hà firmatu l ''Edittu di Pacificazione' (o 'Edittu di Amboise') per fà nasce una tregua. Hè stata a fine di a prima fase di e guerre di religione francese. Sicondu a tradizione francese, Carlu IX hà dichjaratu a so magiurità legale in aostu 1563, dopu à u so 13esimu anniversariu. Questu hà fattu una fine formale di a regenza. Tuttavia, Carlu ùn era micca assai efficace à piglià e decisioni è ferma sottu a duminazione di a mamma. Hà suffertu di mala salute è ùn era micca mentalmente stabile. Di marzu 1564, Carlu è Catalina principianu u so grande tour in Francia, chì durò dui anni. Anu giratu per lochi cum'è Lione, Salon-de-Provence, Carcassonne, Tolosa, Bayonne, La Rochelle è Moulins. In Tolosa, ellu è u fratellu, Enricu, sò stati cunfirmati. In u 1564, Carlu hà publicatu l ''Edittu di Rossiglione', chì hà dichjaratu chì l'annu principierà u 1 di ghjennaghju in tutta a Francia. In u 1567, ci sò state segnalazioni di iconoclasma in Fiandre. Carlu sustene a fazione cattolica. Questu hà fattu l'uguenotti insicuri è anu cuspiratu per catturà Carlu è altri membri di a famiglia reale in Meaux. Tuttavia, u pianu ùn hà micca successu, instigendu a seconda guerra di religione. I tumulti huguenoti anu attaccatu e cità è massacratu i cattolici in Nîmes u Michaelmas. L'incidentu hè statu cunnisciutu cum'è «Michelade». Anne de Montmorency, u cumandante in capu reale, hè statu tombu in a battaglia di Saint-Denis, è i Prutestanti sò stati scunfitti. In marzu 1568, Carlu è Catalina emissenu a 'Pace di Longjumeau', chì hà finitu a seconda guerra di e guerre di religione francese. Tuttavia, cume u trattatu hà permessu privilegi à i Protestanti, hà incontratu una forte opposizione. Cusì, i privilegi sò stati revucati. Di conseguenza, a guerra cuminciò una volta di più. L'intervenzioni da vari fattori stranieri culminanu in a 'Pace di Saint-Germain-en-Laye', un trattatu chì hè statu firmatu u 5 d'Agostu 1570 in u reale 'Château de Saint-Germain-en-Laye'. per i Prutestanti. Dopu à u trattatu, u rè Carlu IX hà continuatu à esse influenzatu da u disciplinatu capimachja huguenota Ammiragliu Gaspard de Coligny. Tuttavia, à a so mamma è à Enricu, u duca di Guise (figliolu di Francescu, anzianu duca di Guise), ùn li piacia micca l'importanza crescente di Coligny. Per truvà una soluzione pacifica à e guerre di religione, a royalità hà urganizatu u matrimoniu di a surella di Carlu, Margherita di Valois, è u nobile ugugonu Enricu di Navarra. U matrimoniu, chì hè statu fattu u 18 d'Agostu 1572, hà purtatu parechji nobili prutestanti in Parigi. Un tentativu fallitu di assassinà Coligny u 22 d'aostu hà causatu tremore in a cità. I seguitori di e duie fazioni anu paura di un attaccu. Arricu, u duca di Guise, assassinò Coligny à prime ore di u 24 d'aostu è fece lampà u corpu in e strette di Parigi. Questu hà scatenatu un uccisu di massa, induve l'uguenotti sò stati massacrati per i prossimi cinque ghjorni. Circa 10.000 huguenoti sò stati tombi in Parigi è e pruvince circundante. Questu hè diventatu cunnisciutu cum'è 'St. Massacru di u ghjornu di Bartulumeu. ’Enricu di Navarra accunsentì à cunverte si à u Cattolicesimu è scappò da a morte. Nantu à a pruvucazione di a mamma, Carlu IX ùn hà micca pruvatu à piantà l'uccisioni è hà permessu à u massacru di cuntinuà. Dopu à sta strage, a putenza di i Prutestanti si hè ridutta assai. Malgradu questu, ci hè statu un novu principiu per a guerra religiosa. Carlu cumandò à u so esercitu di attaccà a cità dominata da i Huguenoti di La Rochelle. L'assediu hà continuatu finu à lugliu 1573, è si hè finitu in trattative è a firma di l'Edittu di Bologne, chì hà permessu à i Protestanti di limità a libertà religiosa. A so delicata salute fisica è mentale s'hè aggravata dopu à u massacru di u 1572. Hà suffertu di cambiamenti d'umore. Hà accusatu sè stessu è a mamma di u bagnu di sangue è hè diventatu malincunicu. Hà sviluppatu a tuberculosi è a so salute si hè deteriorata. U 30 di maghju 1574, à l'età di 23 anni, Carlu IX hè mortu à u «Château de Vincennes». Vita Persunale Carlu IX spusò Elisabetta d'Austria u 26 di nuvembre di u 1570. A coppia avia una figliola, Maria Elisabetta di Valois. Hè mortu senza alcunu erede legittimu maschile. Tuttavia, avia un figliolu illegittimu, Carlu, duca d'Angoulême, di a so amante, Marie Touchet. Carlu avia scrittu un libru di caccia chjamatu «La Chasse Royale.» Hè statu publicatu in u 1625, assai dopu a so morte.