Carlu V, Biografia di l'imperatore di u Sacru Rumanu

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 24 di ferraghju , 1500





Mortu à l'età: 58

Sun Sign: pesciu



Natu in:Gand

Famosu cum'è:Ex Imperatore di u Sacru Rumanu



Imperatori è Re Omi Taliani

Famiglia:

Conjoint / Ex-: Gand, Belgio



Fundatore / Cofundatore:Università di Granada



Più Fatti

premi:Cavaliere di l'Ordine di u Pollu d'Oru

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Ghjuvanna di Castiglia Isabella di Por ... Filippu II di Spagna Filippu I di Cas ...

Quale era Carlu V, Imperatore di u Sacru Rumanu Rumanu?

Carlu V era l'imperatore di u Sacru Rumanu Rumanu, è ancu u Rè di i Rumani è Rè d'Italia. Guverna nantu à l'Imperu Spagnolu da u 1516 è u Sacru Imperu Rumanu Rumanu da u 1519, inseme cù i Paesi Bassi di l'Asburgo da u 1506. Durante u so regnu hà cunsulidatu vasti territorii in l'Europa occidentale, centrale è meridionale è li hà purtati sottu à u so regnu. Hà purtatu ancu sottu à u so regnu e culunie spagnole in l'America è l'Asia. U so imperu era cusì vastu è vastu chì hè diventatu unu di i primi à esse descrittu cum'è 'l'imperu induve u sole ùn tramonta mai'. Ancu s'ellu era un imperatore assai putente è una figura assai rispettata, hà luttatu per gestisce currettamente u so vastu imperu è difende i so territorii da a crescente pressione otomana è francese, ancu di fronte à l'ostilità da u papa. Parechji cunflitti maiò si sò fatti durante u so regnu, in particulare e guerre Habsburg-Valois cù a Francia è cunflitti cù i principi tedeschi derivanti da a Riforma Protestante. Dighjà infruitu cù numerosi prublemi di salute, Carlu V abdicò à pocu à pocu tutte e so pusizioni in favore di u so figliolu Filippu II è di u fratellu Ferdinando I. Dopu si ritirò in un monasteru induve passò l'ultimi anni di a so vita. Creditu d'imaghjini https://www.periodpaper.com/products/1884-print-charles-v-holy-roman-em Emperor-portrait-renaissance-hat-period-clothing-208744-xeda8-005 Creditu d'imaghjini https://www.magnoliabox.com/products/portrait-of-charles-v-holy-roman-em Emperor-qlk-141204-4595 Creditu d'imaghjini http://world-monarchs.wikia.com/wiki/Charles_V,_Holy_Roman_Em Emperor Creditu d'imaghjini https://alchetron.com/Charles-V,-Holy-Roman-Em Emperor-1058854-W Creditu d'imaghjini https://www.pinterest.com/pin/221098662926471344/ Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce Carlu V hè natu u 24 di ferraghju di u 1500 in Gand, Fiandre, in i Paesi Bassi d'Asburgo, cum'è figliolu maiò di Filippu u Bellu è di Ghjuvanna di Castiglia. I so nonni paterni eranu l'imperatore santu-rumanu Massimilianu I è Maria, duchessa di Borgogna, mentre chì i so babbi materni eranu u rè cattolicu rumanu è a regina di Spagna, Ferdinando II è Isabella I. In cunsequenza di a so ricca lascita reale, era l'erede di trè principali dinastie in Europa: e Case di Valois-Borgogna (Paesi Bassi), l'Asburgo (Sacru Imperu Rumanu Rumanu), è Trastámara (Spagna). Cum'è u prìncipi di a corona, hè statu risuscitatu cù a massima cura è hè statu tutoratu da i sapienti eruditi William de Croÿ è Adrian di Utrecht. Hà amparatu à parlà parechje lingue, frà elli u francese è l'olandese. Hà avutu ancu un cumandu decente nantu à u Spagnolu Castiglianu è u Tedescu. Cuntinuà à leghje Sottu Accessione & Regnu Carlu V avia solu sei anni quandu u babbu hè mortu. Cusì hà ereditatu i territorii burgundiani di u so babbu in u 1506. Quessi territorii includenu i Paesi Bassi è u Franche-Comté è a maiò parte di e tene eranu feudi di u Regnu Tedescu (parte di u Sacru Imperu Rumanu). Postu ch'ellu era minore à quellu tempu, a surella di u babbu, Margherita d'Austria hè stata numinata regente finu à u 1515 da l'imperatore Massimilianu. A so eredità di i territorii hà purtatu à parechji cunflitti chì a so zia hà trattatu abilmente. In u 1515, Pier Gerlofs Donia è Wijard Jelckama guidanu a ribellione di i cuntadini frisoni contr'à Carlu V. Ancu se inizialmente anu successu, i ribelli sò stati più tardi supranati è infine scunfitti. L'ultimi dirigenti rimanenti di a ribellione sò stati esecutati in u 1523. Intantu, u so missiavu maternu Ferdinandu II era mortu di ferraghju 1516. Sicondu a so vulintà, Carlu, cù a so mamma, avianu da guvernà in Aragona è Castiglia. U cunsiglieru u più fidatu di Ferdinand, Francisco, u cardinale Jiménez de Cisneros, chì era l'arcivescu di Toledo, avia da dirige l'amministrazione in Castiglia. Postu chì a mamma di Carlu hà patitu una grave malattia chì a rende incapace di guvernà i territorii, u ghjovanu Carlu hè statu pruclamatu rè in Bruxelles cum'è Carlu I d'Aragona è di Castiglia u 14 di marzu di u 1516. Un giovanu oramai, Carlu cuminciò à allargà i so territorii. . Hà annessatu cù successu Tournai, Artois, Utrecht, Groningen è Guelders è li hà purtati sottu à u so regnu. I Paesi Bassi ch'ellu avia ereditatu avianu una impurtanza significativa per ellu. Mentre anu tenutu un certu significatu persunale per ellu, eranu ancu u centru di cummerciu è cummerciu chì li rendenu particularmente preziosi per u ghjovanu sovranu postu chì e terre rappresentavanu una fonte impurtante di redditu per u tesoru imperiale. E vaste eredità di Carlu V includenu a Corona d’Aragona chì cumprende u Regnu di Napuli, u Regnu di Sicilia è u Regnu di Sardegna. Nanzu, u Ducatu di Milano hè ancu cascatu sottu a Corona d'Aragona ma era statu annessu da i Francesi ancu prima chì Carlu sia ghjuntu à u putere. In u 1522, Carlu riesce à ripiglià Milano. Essendu u guvernatore di a Monarchia Asburgica dapoi u 1519, Carlu era unu di i candidati à rivendicà u titulu di Imperatore di u Sacru Rumanu. Dopu avè scunfittu cù successu e candidature di Federicu III, Elettore di Sassonia, Francescu I di Francia, è Enricu VIII d'Inghilterra, Carlu V hè statu incurunatu Imperatore di u Sacru Rumanu da u papa Clemente VII in Bologna in u 1530. Continue Reading below Major Wars & Battles Carlu V era statu implicatu in numerosi cunflitti cù a Francia, unu di i più impurtanti era a guerra italiana di 1521-26. Francescu I di Francia è Carlu V avianu una rivalità persunale postu chì tramindui eranu stati candidati à l'elezzioni cum'è Imperatore di u Sacru Rumanu. A so inimicizia s'intensificò una volta chì Carlu V fù fattu Imperatore di u Sacru Rumanu. In u 1521, Carlu V pigliò Milano da i Francesi è u restituì à Francesco Sforza, u duca di Milano, l'annu dopu. In u 1525, Francescu guidò u so esercitu in Lombardia, solu per affruntà una umiliante scunfitta dopu à a quale fù imprigiunatu. Infine Francescu hà avutu à firmà u Trattatu di Madrid di ghjennaghju 1526, cede cusì e so rivendicazioni in Italia, Fiandre è Borgogna per assicurà a so liberazione. E guerre ottomane-asburgiche avianu dighjà cuminciatu à sviluppassi quandu Charles V hè diventatu l'imperatore di u Sacru Rumanu. À u XVIu seculu, l'Ottomani sò diventati una seria minaccia per e putenze di Carlu. Minacciatu da l'influenza crescente di l'Ottomani, Carlu V hà guidatu una massiccia Santa Lega contr'à a cità ottumana di Tunisi. E battaglie cuntinuonu per uni pochi d'anni durante i quali parechji suldati di l'armata di a Lega Santa di 60.000 persone anu persu a so vita per ferite è malatie. Infine in u 1538, l'Ottomani anu scunfittu a Santa Lega à a Battaglia di Preveza. Un cattolicu rumanu profondamente devotu, Carlu V s'oppone cun vehemenza à a diffusione di u Protestantisimu. Invece, hà dumandatu a riforma in a Chjesa Cattolica Rumana è hà ancu pruvatu à truvà un modus vivendi cù i Protestanti. Questu u purtò in cunflittu cù i Principi Prutestanti chì si sò alliati cù Enricu II di Francia per luttà contr'à Carlu. In fine hè statu ubligatu à cuncede a Pace d'Augsburg di u 1555. Abdicazioni U regnu di Carlu V hè statu marcatu da parechji cunflitti è battaglie chì anu influenzatu u benessere fisicu è mentale di l'imperatore. Avendu cullatu à u tronu à una età assai chjuca, l'imperatore si stancava da quandu avia una cinquantina d'anni. Hè statu ancu afflittu da parechji prublemi di salute. Proprietariu di sti prublemi, è ancu di e pressioni ottomane è francesi crescenti, hà decisu d'abdicà volontariamente tutte e so pusizioni. Hà cuminciatu u prucessu di abdicazioni in u 1550s. In u 1554, abdicò i troni di Sicilia è di Napuli, u Ducatu di Milano, è i dui feudi di u Papatu à u so figliolu Filippu. Abdicò u tronu di Sicilia in u 1556; avia abdicatu cum'è guvernatore di l'Imperu Spagnolu nanzu u listessu annu in favore di Filippu. Infine in settembre 1556, abdicò cum'è Imperatore di u Sacru Rumanu in favore di u so fratellu Ferdinand I. Tuttavia, sta abdicazione ùn hè stata formalmente accettata da l'eletti di l'Imperu finu à u 1558. Dopu à abdicà tutte e so pusizioni, Carlu V si ritira à u Monasteru di Yuste in Estremadura. Vita Persunale & Lascita Carlu V si maritò cù a so cugina Isabella di u Portugallu, surella di Ghjuvanni III di u Portugallu u 10 di marzu di u 1526. U matrimoniu era principalmente un accordu puliticu, cun Isabella purtendu à Carlu una dote forte. A coppia hà fattu una longa luna di miele è si sò prestu innamurati unu di l'altru. Isabella hà dimustratu d'esse una moglia amatrice è una mamma devota in più di esse un politicu astutu ancu. U so era un matrimoniu assai felice. A coppia hà avutu sei figlioli, ancu se solu trè sò sopravvissuti à l'età adulta: Filippu II di Spagna, Maria è Joanna. Sfurtunatamente, Isabella hè morta in partu in u 1539, da e cumplicazioni resultanti d'avè parturitu un criaturu mortu. L'imperatore hè statu sfracellatu dopu a morte di a so amata moglia è hà tristitu a so perdita per u restu di a so vita. Ùn si hè mai rimaritatu. Carlu V ebbe ancu uni pochi di figlioli illegittimi fora di quelli chì avia cù a so moglia. Hà suffertu di parechje malatie, cumprese una mascella inferiore ingrandita, un disordine ereditariu in a famiglia Habsburg probabilmente causata da a lunga storia di endogamia di a famiglia. Hà suffertu ancu di gout è epilepsia. A so salute si hè deteriorata in l'ultimi anni è hà avutu tanta pena chì ùn pudia mancu marchjà. Hè statu gravemente malatu di malaria in aostu 1558. Hè mortu u mese dopu u 21 di settembre di u 1558, à l'età di 58 anni. À u mumentu di a so morte, avia tenutu in manu a croce chì a so moglia Isabella avia tenuta quandu hè morta. Inizialmente hè statu sepoltu in a cappella di u Monasteru di Yuste è i so resti sò stati dopu trasferiti in u novu Monasteru di San Lorenzo di El Escorial in u 1574.