Biografia Cristofanu Culombu

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 31 d'ottobre ,1451





Mortu à l'età: 54

Sun Sign: Scorpione



Cunnisciutu ancu cum'è:Cristoforo Colombo, Ammiragliu di u Mare di l'Oceanu

Paese di Nascita: Italia



Natu in:Gênes, Italie

Famosu cum'è:Explorer



Citazioni Di Cristofanu Culombu Pocu Educatu



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Filipa Moniz Perestrelo (m. 1479-1484)

babbu:Dumenicu Colombu

mamma:Susanna Fontanarossa

fratelli:Bartolomeo, Bianchinetta, Giacomo, Giovanni, Pellegrino

zitelli:Diego Culombu, Ferdinandu Culombu

Mortu in: U 20 di maghju ,1506

locu di morte:Valladolid, Spagna

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Marco Polo Amerigo Vespucci Ghjuvanni Cabot Giovanni da Ver ...

Quale era Cristofanu Culombu?

Ci sò parechji espluratori chì anu redefinitu a storia, tuttavia, ci sò pochi chì anu influenzatu u stabilimentu stessu di certi paesi. Cristofanu Culombu hè una tale figura storica chì hà cambiatu a percezione di i cuntinenti americani per i paesi europei. Attraversu i so quattru viaghji significativi ùn hà micca solu scupertu novi massi terrestri, ma hà ancu iniziatu a culunizazione spagnola è a creazione di parechje sucietà nove. Dopu assai lotte per uttene u sustegnu di i guverni spagnoli è portughesi, hà finalmente riesciutu à ottene una borsa chì hà finanziatu i so viaghji. Partì à scopre l'Asia per e so spezie è cundimenti. Tuttavia, hà finitu per scopre Hispaniola. Ancu s'ellu ùn era micca u primu à scopre l'America, hà fattu apre a porta trà l'Europa è l'America è hà preparatu a strada per l'esplorazione è a cunquista di l'America da parte di l'Europei. Una relazione straziata cù a corona spagnola, hà travagliatu à u so svantaghju è hè statu cacciatu da a Guvernatura di l'isula Hispaniola ch'ellu hà scupertu ellu stessu. A so vita era un viaghju storicu, chì rifletteva a so persunalità avventurosa è ghjusta, è li valia un postu permanente in l'annali di l'esplorazioni. Per amparà infurmazioni più interessanti riguardanti a vita persunale è e rializazioni di stu grande esploratore, continuate à leghje a so biografia.

Cristofanu Culombu Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=Vtxoi9T5yJg
(Sensu di i fideli) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=Vtxoi9T5yJg
(Sensu di i fideli) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=6rv-goO1mI0
(worldphilosopher101) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=Vtxoi9T5yJg
(Sensu di i fideli)Vulè,ICuntinuà à leghje Sottu Vita dopu Durante l'anni 1470, Culombu hà giratu parechji lochi per cummerciu, cum'è l'Europa di u Nordu è l'Inghilterra. Secondu certi conti storichi, hà ancu passatu qualchì tempu in Islanda. In u 1479, scontra à Lisbona u fratellu Bartolomeo. Si maritò è ci si stabilì finu à chì a so moglia morse in u 1485. Dopu a morte di a so moglia, Culombu è u figliolu si sò trasferiti in Spagna. Quì hà fattu un sforzu per vince una suvvenzione chì li permettessi di scopre e rotte cummerciale occidentali. Per un bellu pezzu, hà perseguitu i rè portoghese è spagnolu ma ùn anu micca sustenutu i so piani. À a fine, i so piani sò stati cunsiderati da u rè Ferdinando è da a regina Isabella. Avà s'hè messu à scopre l'Asia prumettendu di ripurtà cundimi da a China. U 3 d'aostu di u 1492, Culombu hà iniziatu u so primu viaghju è hà salpatu cù trè navi chjamate Pinta, Nina è Santa Maria. Era ancu accumpagnatu da 104 omi. A prima tappa hè stata in Isole Canarie per piglià e pruviste è dopu hè partutu per navigà attraversu l'Atlanticu. Dopu cinque settimane di viaghju, parechji omi sò morti per via di malatie è di fame. U 14 d'ottobre 1492, Rodrigo de Triana hà avvistatu un terrenu in l'oghje Bahamas. Culombu hà chjamatu sta terra San Salvador pensendu chì era una terra asiatica. Cum'è Culombu hà decisu di cuntinuà à navigà à a ricerca di a Cina, hà finitu per ghjunghje à Cuba è l'Hispaniola. In nuvembre 1492, l'equipaggiu di a nave Pinta hè stata lasciata per scopre da sola. In Dicembre 1492, u battellu Santa Maria di Culombu si schiantò è fece naufragà à u largu di a Costa Hispaniola. L'annu dopu, di marzu, Culombu ghjunghje in Spagna cumplettendu u so primu viaghju. In settembre 1493, Culombu parte per u so secondu viaghju cù 17 navi è guasgi 1200 omi. Sta volta, hà partutu versu l'Ovest cù u scopu di stabilisce culunie per a Spagna è di circà terre in u stremu Oriente. Nuvembre, u stessu annu, u so equipaggiu hà vistu terra è hà scupertu l'isule Dominica, Guadalupa è Giamaica. Dopu si n'andò in Hispaniola per verificà a so squadra in u Fortu di Natale. Cuntinuà à leghje Sottu U situ di u forte hè statu distruttu è dopu à una battaglia in u 1495, Culombu u chjamò culunia di Santo Domingo è cunquistò l'isula di Hispaniola. Di marzu, l'annu dopu, riparte in Spagna è ghjunghje in Cadice dopu cinque mesi. Di maghju 1498, principia u so terzu viaghju è parte da a Spagna cù sei navi in ​​direzione Hispaniola. Di lugliu, u stessu annu, sbarcò in l'isula di Trinità. U mese prossimu, hà scupertu u golfu di Paria è infine hà toccu l'America Meridionale. D'agostu di quellu annu, hè vultatu in Spagna in cattiva salute è si hè ritrovu à mezu à a turbulenza pulitica. Emprende u so quartu viaghju di maghju 1502 è ghjunghje in Hispaniola. Partì dinò in vela u listessu annu, è scuprì l'America Centrale. L'annu dopu, ghjunse à Panama è ancu ci truvò una piccula quantità d'oru. Tuttavia, hè statu ubligatu à esce da a zona da a ghjente lucale. Dopu avè avutu assai prublemi cù a nave è l'equipaggiu, Columbus hà vultatu in Spagna in u 1504. Dopu ghjuntu quì, si n'andò in Siviglia cù u so figliolu. Citazioni: I Opere maiò I viaghji di Culombu anu creatu una cuscenza generale in l'America per e nazioni europee. A so realizazione maiò hè stata a scuperta di Hispaniola induve hà ancu aiutatu à stabilisce insediamenti permanenti. Questu hà purtatu à l'iniziu di a culunizazione spagnola in u Novu Mondu. Cù l'aiutu di u figliolu è di u fratellu, Culombu hà scrittu dui libri. Hà scrittu u so primu libru intitulatu «Libru di i Privilegii» in u 1502. U libru hà datu dettagli di e ricumpense ch'ellu avia dirittu da a Corona spagnola. Hà scrittu u so secondu libru intitulatu «Libru di e Profezie» in u 1505. In questu libru hà adupratu i passaghji di a Bibbia per adattassi à e so rializazioni cum'è esploratore in u cuntestu cristianu. Vita Persunale & Lascita Culombu si maritò cù Filipa Moniz Perestrelo, chì era a figliola di Bartolomeu Perestrello, u guvernatore di Porto Santo, in u 1479 o 1480. A coppia avia un figliolu, Diego Culombu. Ci sò raporti chì Filipa hè morta in u 1485 ma a morte ùn hè micca cunfirmata; in ogni modu, Culombu si n'andò da a so prima moglia à una amante chjamata Beatriz Enriquez de Arana in u 1487. Culombu hè mortu per via di una malatia à l'età di 54 anni in Valladolid, a Corona di Castiglia chì oghje si trova in Spagna. In u so onore, Columbus Day hè celebratu in l'America ogni annu u secondu luni di u mese d'ottobre.