Biografia di Christopher Latham Sholes

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 14 di ferraghju , 1819





Mortu à l'età: 71

Sun Sign: Aquariu



Natu in:Mooresburg, Montour County, Pennsylvania, Stati Uniti

Famosu cum'è:Inventore di a Tastiera QWERTY



Inventori Omi Americani

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Mary Jane McKinney



babbu:Orrin Sholes



mamma:Catalina Sholes

Mortu in: U 17 di ferraghju , 1890

locu di morte:Milwaukee, Wisconsin, U.S.A

U.S. State: Pennsylvania

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Gary Burghoff Dean Kamen Radios Perlman Frederick McKin ...

Quale era Christopher Latham Sholes?

Christopher Latham Sholes era un inventore americanu. Hè cunnisciutu cum'è u 'Babbu di a Macchina da Scrivà' quandu hà inventatu a tastiera QWERTY. Ancu s'ellu ùn era micca u primu inventore di un dispositivu chì aiutava à impressione di lettere meccanicamente nantu à i fogli, cume tali invenzioni datanu già in u 1714 da Henry Mill seguitate da altri, Sholes hè cunsideratu chì hà sviluppatu a prima macchina da scrivere pratica è di successu cummerciale. Eppuru hè spessu incastunatu cù altri inventori cioè Carlos Glidden, Samuel W. Soulé, John Pratt è Frank Haven Hall cum'è unu di l'inventori di stu dispusitivu rivoluzionariu chì hà purtatu cambiamenti evolutivi in ​​u mondu di a stampa di lettere. A manera chì hà arrangiatu e barre meccaniche chì cuntenenu alfabeti o lettere in una tastiera hè stata chjamata 'QWERTY'. I primi sei tasti posti in u latu superiore sinistro di a tastiera disposti da ellu in questu ordine cioè Q, W, E, R, T, Y, sò mantenuti cum'è una pratica standard finu à u presente micca solu per e macchine da scrivere, ma ancu per parechje altre mudernizate dispositivi cumpresi urdinatori persunali, processatori di testi, cellulari è altri gadgets. Un brevettu per una macchina numeratrice di pagine hè statu attribuitu à ellu è à Samuel W. Soulé in u 1866 è quellu di una macchina da scrivere per ellu, Soulé è Carlos Glidden in ghjugnu 1868. Più tardi hà vindutu i so diritti di brevettu à 'E. Remington and Sons Company '(attualmente' Remington Arms Company ') chì eventualmente hà sviluppatu è cummercializatu a' Remington Typewriter 'chì prestu hà pigliatu un grande mercatu in u mondu. Era ancu editore, puliticu è filosofu. Rimane editore di 'Wisconsin Enquirer', 'Milwaukee News' è 'Milwaukee Sentinel'. Hà servitu a legislatura di u Statu è hè statu inseritu cum'è Cullettore di e Dogane di u portu di Milwaukee da u presidente Abraham Lincoln. Creditu d'imaghjini http://images.fineartamerica.com/images-medium-large/christopher-sholes-american-inventor-photo-researchers.jpg Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce Hè natu u 14 di ferraghju di u 1819, in Mooresburg, in Montour County, in Pennsylvania, da Orrin Sholes è Catherine Sholes. U so babbu riceve una ricumpensa in forma di terra in Pennsylvania per u serviziu in a guerra durante u 1812. In u 1823 si trasferì cù a so famiglia in Danville è assiste à a Danville School. Dopu avè finitu a scola, u babbu l'apprentice cum'è stampatore cum'è u babbu hà fattu per tutti i so figlioli. Cuntinuà à leghje Sottu Carriera In u 1837 à l'età di diciottu anni si trasferì in Green Bay in Wisconsin è cuminciò à travaglià per i so fratelli maiò, Charles è Henry chì diventonu editori di u ghjurnale 'Wisconsin Democrat'. Dopu dui anni si trasferì in Madison in Wisconsin è cuminciò à travaglià cum'è editore di u 'Wisconsin Enquirer' quandu u so fratellu Charles hà compru azzioni di u ghjurnale. Dopu, si trasferì in Southport (attualmente Kenosha) in Wisconsin è istituì un ghjurnale settimanale chjamatu 'Southport Telegraph' diventendu u so redattore. Versu u 1845 mentre travagliava cù u ghjurnale, vinia à cunnosce circa 'Voree Record', vale à dì trè piccule placche d'ottone truvate da James J. Strang, futuru successore di u fundatore di u muvimentu Saint Latter Day, Joseph Smith. L'insistenza di Strang di esse u veru prufeta di Diu chì leia l'incidentu di sbulicà e placche è l'invitu à a ghjente in generale per vedeli hà attiratu Sholes à scuntrà l'omu è vede i piatti. Sholes hà scrittu un articulu à propositu. Ancu s'ellu sintia chì Stang era 'onestu è seriu', ùn era capace di accettà nè i piatti nè e rivendicazioni prufetiche di Strang. Si hè messu in pulitica è da u 1848 à u 1849 hà servitu u «Senatu di u Statu di u Wisconsin» cum'è membru di u «Partitu Democraticu», unu di i dui principali partiti pulitichi cuntempuranei di i Stati Uniti. U so fratellu Carlu era ancu in pulitica è hà servutu à u Legislativu di u Statu di u Wisconsin. Carlu ferma ancu merre di Kenosha. Sholes hà avutu un rolu impurtante in u muvimentu chì circava l'abolizione di a pena di morte in Wisconsin. In u 1851, u raportu di prucessu di John McCaffary, chì hè statu cundannatu per l'assassinu di a so moglia è hà avutu a pena di morte successiva da u Statu di u Wisconsin, hè statu publicatu in u so ghjurnale, 'The Kenosha Telegraph'. Servì l ''Assemblea di u Statu di u Wisconsin' cum'è membru di u 'Partitu di u Terrenu Libera' da u 1852 à u 1853. Ancora una volta servì u 'Senatu di u Statu di u Wisconsin' per un annu da u 1856 à u 1857 ma sta volta cum'è membru di l'altru partitu cuntempuraneu principale, u ' Partitu Ripubblicanu '. Hà travagliatu cù dui ghjurnali ripubblicani à dì 'Milwaukee Daily Sentinel and News' è 'Milwaukee Free Democrat'. Durante tutta a Guerra Civile Americana hà sustinutu u 'Partitu Ripubblicanu' è u presidente Abraham Lincoln. In u 1863 hè statu inseritu da u presidente cum'è Cullettore di e Custanze in u portu di Milwaukee. Cuntinuà à leghje quì sottu Mentre servia da redattore di un ghjurnale in Milwaukee, hà pruvatu senza successu di custruisce un dispositivu per a tipografia per superà e probabilità create à causa di una greva chjamata da cumpusitori in a so stampa. Durante quellu tempu hà visitatu C.F. Negoziu di macchine di Kleinsteuber, un locu cumunu è attellu per inventori dilettanti. Cù l'obiettivu di custruisce una macchina chì possa impressionà numeri nantu à pagine di libri, biglietti ecc., Hà cuminciatu à travaglià cù un altru stampatore Samuel W. Soulé è hà riesciutu à creà una macchina numeratrice chì anu brevettata u 13 di nuvembre di u 1866. U duo hà mostratu a so creazione à un altru inventore dilettante Carlos Glidden à Kleinsteuber chì travagliava nantu à un aratu meccanicu. Glidden hà pensatu se a macchina puderia esse sviluppata in una lettera stampendu una è hà riferitu Sholes à una breve nota chì hè stata publicata in 'Scientific American' in lugliu 1867 dendu un resocontu di l'invenzione di un prototipu di macchina da scrivere chjamatu 'Pterotipu', da John Pratt di Londra . Sholes hè statu incuriusitu da l'idea è hà decisu di cuncepisce una nova macchina menu cumplessa di Pterotype. Sta volta Glidden si hè unitu à Sholes è Soulé in u novu prughjettu è l'hà ancu finanzatu. U trio hà creatu una tastiera cù duie file di tasti bianchi è neri cù a prima fila fatta di avoriu è a seconda di ebano. I tasti numerichi eranu di 2 à 9 è i tasti alfabetichi da A à Z. O è I sò stati cunsiderati chì basta i numeri 0 è 1 rispettivamente. A sumiglianza di a tastiera cù quella di un pianoforte hà fattu chì 'Scientific American' aduprassi a frasa 'pianoforte literariu' mentre scrive un articulu à propositu. U 23 di ghjugnu di u 1868, è dopu u 14 di lugliu, li sò stati cuncessi brevetti per l'invenzione. Trà i numerosi investitori potenziali, u trio hà mandatu lettere scritte nantu à a so nova macchina, James Densmore di Meadville, Pennsylvania puderia anticipà u cambiamentu rivoluzionariu chì questu dispositivu puderia purtà. Densmore hà compru 25% di azzioni di u brevettu, ancu prima di vede a macchina per ellu stessu. , paghendu fatture da 600 $. Tuttavia, quandu Densmore hà finalmente vistu a macchina, hè statu delusu cù a so forma attuale è hà suggeritu di sviluppà ulteriormente, ciò chì hà scuragitu Glidden è Soulé chì anu lasciatu u prugettu. Sholes è Densmore anu sviluppatu a macchina ulteriormente è in questu prucessu hà fabricatu una cinquantina di macchine cun un costu mediu di $ 250 ciascuna. Quandu u duo s'avvicinava à 'E. Remington and Sons 'per esaminà a macchina raffinata chì hà prupostu di cumprà i so brevetti. In u 1873 Sholes rinuncia à i so diritti di brevettu à a cumpagnia per 12.000 $. Tandu a sucietà hà messu fine à a macchina è hà cummercializatu cum'è a prima macchina da scrivere fattibile in u cummerciu in u 1874 à 125 $ ciascuna. Hè statu chjamatu 'Sholes-Glidden'. Sholes hà continuatu u so travagliu di raffinamentu di a macchina da scrivere finu à u 1870 è hà cusì inventatu a tastiera 'QWERTY' in u 1873. Vita Persunale & Lascita In u 1840 si maritò cù Mary Jane McKinney. Anu avutu dece figlioli. Hà suffertu di tuberculosi da u 1881 è infine ci hà succorsu u 17 di ferraghju di u 1890. Hè statu intarratu à u «Cimiteriu di a Casa Forestale» di Milwaukee.