Biografia di Duke Ellington

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 29 d'aprile , 1899





Mortu à l'età: 75

Sun Sign: Taurus





Natu in:Washington, D.C.

Famosu cum'è:Compositore, Pianistu è Capimachja



Citazioni Da Duke Ellington Omi Afroamericani

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Edna Thompson, Mildred Dixon



babbu:James Edward Ellington



mamma:Daisy Kennedy

fratelli:Ruth Ellington Boatwright

zitelli:Beatrice Ellis, Mercer Kennedy Ellington

Mortu in: U 24 di Maghju , 1974

locu di morte:New York

Causa di morte: Cancer

Cità: Washington D.C.

Più Fatti

educazione:Liceu Armstrong (1917)

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Billie Vacanze Jimi Hendrix Louis Armstrong Alicia Keys

Quale era Duke Ellington?

Edward Kennedy 'Duke' Ellington era un pianista, cumpusitore è capimachja di jazz americanu. Hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi cumpusitori di jazz è un attore prolificu di u so tempu. A maiò parte di e so opere musicali nantu à strumenti stabiliscenu standard per altri, chì sò stati dopu adattati in canzoni. Stu rinumatu musicante di jazz hà ancu esibitu a so eccellenza in i partitura cinematografica è e cumpusizioni classiche. Cunsideratu una persunalità assai impurtante in a storia di a musica jazz, li piacia à chjamà a so musica «Musica Americana» invece di jazz. Capimachja, pianista è cumpusitore, Ellington hè statu soprannuminatu «Duca» da i so amichi di a so zitiddina per u so cumpurtamentu graziosu è ben educatu. Era veramente un geniu in u sensu di cumbinazioni di strumenti, organizendu jazz è improvvisendu musica chì hà fattu Ellington stand unicu trà altri cumpusitori di u so tempu. A so reputazione di cumpusitore è capimachja hè intatta ancu dopu a so morte. Hà collaboratu cù assai altri è hà scrittu più di mille cumpusizioni è parechje di e so opere esistenti sò diventate un standard in a musica jazz. Ellington è u so orchestru anu vistu una rinascita di carriera maiò dopu una apparizione à u Newport Jazz Festival, Rhode Island, di lugliu 1956. Hà arregistratu per a maiò parte di e case discografiche americane di u so tempu è esibitu in parechji filmi è cumpostu parechji musicali di scena. Cù u so geniu creativu, Ellington hà elevatu a percezione di u jazz à una forma d'arte à parità cù l'altri generi musicali tradiziunali. Creditu d'imaghjini http://powderbluewithpolkadots.blogspot.in/2015/03/style-icon-duke-ellington.html Creditu d'imaghjini https://ehsankhoshbakht.blogspot.com/2015/03/Duke-restored.html Creditu d'imaghjini https://www.allmusic.com/artist/duke-ellington-mn0000120323/biografia Creditu d'imaghjini https://www.grammy.com/node?page=479 Creditu d'imaghjini https://www.biography.com/people/groups/famous-alumni-of-armstrong-technical-high-school Creditu d'imaghjini http://thejazzlabels.com/artist/duke-ellington/MusicaCuntinuà à leghje SottuMusicisti Jazz Musicisti Jazz Neri Omi Americani Carriera Quandu u batteristu di Ellington, Sonny Greer, s'unì à l'Orchestra Wilber Sweatman in New York, hà decisu di lascià daretu a so carriera riesciuta in Washington, D.C., è si hè trasferitu in Harlem. Dopu qualchì tempu i ghjovani musicanti anu lasciatu l'Orchestra Sweatman per furmà i soi, anu affruntatu una scena jazz emergente altamente competitiva chì era difficiule da crepà. Dopu qualchì tempu, i ghjovani musicisti si sentenu scoraggiati è vultonu in Washington, DC. In ghjugnu 1923, un cuncertu in Atlantic City, New Jersey, hà fattu a furtuna per u gruppu è li hà avutu a furtuna di ghjucà à u prestigiosu Club Exclusive in Harlem. Inizialmente, u gruppu era cunnisciutu cum'è 'Elmer Snowden è a so orchestra Black Sox' ma dopu qualchì tempu si sò ribattizati 'The Washingtonians'. In u 1924, Snowden abbandunò u gruppu è Ellington diventò u capimachja. Dopu un incidente d'incendiu, u club hà riapertu cum'è Club Kentucky. À a fine di u 1924 Ellington hà fattu ottu dischi trà trè di i quali anu ricevutu creditu di cumpusizione, chì includia, 'ChooChoo'. In u 1925, hà cuntribuitu quattru canzoni à Chocolate Kiddies cù Lottie Gee è Adelaide Hall, chì introducenu u publicu europeu in stili è artisti africani-americani. Oramai l'Orchestra di u Kentucky Club d'Ellington hè diventata un gruppu di dece ghjucatori è anu sviluppatu u so sonu unicu. Ottobre 1926 hè statu un puntu di svolta in a so carriera quandu hà fattu un accordu di avanzamentu di carriera cù l'agente-editore Irving Mills. Questu accordu cù Mills li hà permessu di registrà prolificamente, ciò chì, à sua volta, hà purtatu a ricunniscenza pupulare à Ellington. In settembre 1927, u rè Oliver (ghjucadore americanu di cornetta di jazz è capimachja) rifiutava di ghjucà cum'è a banda di casa in Harlem's Cotton Club sbarcò l'accordu in favore di Ellington è e trasmissioni radiofoniche settimanali da u club anu datu à Ellington esposizione naziunale. Da quì à pocu ùn hà mai guardatu in daretu. Ùn era micca un disciplinariu strettu è aduprava l'incantu, l'umuri, a lusinghi è a psiculugia astuta per mantene u cuntrollu di a so orchestra. Cuntinuà à leghje quì sottu Cù a Grande Depressione chì s'aggrava, l'industria di l'enregistramentu hè stata culpita ancu da a crisa finanziaria è chì hà purtatu à a caduta di più di 90% di l'artisti da l'annu 1933. In u casu di l'Orchestra di Ellington, l'esposizione à a radiu hà aiutatu à mantene a pupularità è a so orchestra cuminciò à girà. Alcuni registri di questa era includenu: 'Mood Indigo', 'Sophisticated Lady', 'Solitude', è 'In a Mood Sentimental'. À u principiu di l'anni 1930, l'audienza di a banda in America era principalmente a cumunità afroamericana ma hà avutu un grande seguitu à l'oltremare, esemplificatu da u successu di u so viaghju in Inghilterra è Scozia in u 1933 è a so visita di u 1934 in cuntinente europeu. A so fama cresce di più in l'anni 1940 quandu compone alcune di e so opere d'arte, cumpresu 'Concertu per Cootie,' Cotton Tail 'è' Ko-Ko '. Alcune di e canzone più famose di Ellington eranu 'Ùn significheghja micca una cosa se ùn hè micca quellu swing', 'Sophisticated Lady', 'Prelude to a Kiss', 'Solitude', 'Satin Doll' è assai di i so i canti populari sò stati cantati da Ivie Anderson, una vocalista femina preferita di a banda di Duke. Hà scrittu ancu parechje canzone grandi è populari cum'è Sophisticated Lady, Rocks in My Bed è Satin Doll; Ùn Circate Assai Più, Prelude à un Basgiu, Solitudine, è lasciu chì una Canzona Esce da u mo core. A carriera di Ellington hà avutu un rinvivimentu dopu à a so esecuzione di a so banda à u Newport Jazz Festival u 7 di lugliu di u 1956. U riturnò à una rilevanza più larga è u presentò à una nova generazione di fan di jazz. U cuncertu di Ellington à u festivale hà fattu nutizie internaziunale è hà purtatu à un album chì diventerà u più vendutu arregistramentu longu di a carriera di Ellington. In u so ultimu decenniu, Ellington hà cumpostu trè pezzi di musica sacra - In the Beginning God, Second Sacred Concert, and Third Sacred Concert. Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, a so banda spessu girava per l'Europa è sunava ancu in Asia, Africa Occidentale, Sud America è Australia, in più di girà di frequente in America di u Nordu. A so autobiografia 'Music Is My Mistress' hè stata publicata in u 1973. Ellington hà ricivutu 12 premii Grammy - nove mentre era in vita. Cuntinuà à leghje Sottu Citazioni: Tempu,Bisognu,I Musicisti Maschili Musicisti Taurus Pianisti Americani Vita Persunale & Lascita Ellington hà maritatu cù a so amica di u liceu Edna Thompson u 2 di lugliu di u 1918 à l'età di 19. L'11 di marzu di u 1919 sò stati benedetti cun un zitellu, u so primu è unicu figliolu. L'anu chjamatu Mercer Kennedy Ellington. Si sò separati à a fine di l'anni vinti è in l'annu 1928 Mildred Dixon hè diventatu u cumpagnu di Ellington è hà gestitu a so cumpagnia è hà viaghjatu cun ellu in i so viaghji. In u 1938, abbandunò a so famiglia è cuminciò à campà cun Beatrice 'Evie' Ellis, chì era un impiegata di Cotton Club. À u principiu di l'anni 60 s'hè avvicinatu di Fernanda de Castro Monte. Tempo Music hè statu dopu gestitu da a surella di Ellington, Ruth è u so figliolu hà sunatu di pianoforte è di tromba è anu furmatu u so propiu gruppu chì ellu hà ancu guidatu. Era ancu u direttore cummerciale di u babbu è dopu a so morte hà cuntrullatu a banda. Ellington hè mortu u 24 di maghju di u 1974, per via di pulmonite è di cancheru di u pulmone. Hè statu tombu in u Cimiteru Woodlawn, u Bronx, New York City. E so ultime parolle eranu, 'A musica hè cumu campu, perchè campu è cumu mi ricorderaghju. Cuntinuà à leghje quì sottu Dopu à a so morte, a so banda era cuntrullata da u so figliolu, è anu cuntinuatu à publicà album ancu dopu a so morte. Digital Duke hà vintu u premiu Grammy per u Best Large Jazz Ensemble Album in u 1988 è i crediti per u listessu sò stati dati à 'The Duke Ellington Orchestra'. Unepochi di memoriali sò dedicati à Ellington in Washington DC, New York è Los Angeles. Duke Ellington School of the Arts in Washington D.C furnisce educazione à studenti chì aspiranu à cunsiderà a carriera in arti. Questa scola hè stata originariamente custruita in 1935 è chjamata Calvert Street Bridge. Tuttavia, hè statu ribattizatu cum'è Ponte Duke Ellington in u 1974. Edificiu Duke Ellington à u 2121 Ward Place, NW hà ricevutu una placca di bronzu attaccata à ellu in u 1989. In u 2010, un parcu hè statu chjamatu dopu à ellu attraversu a strada da u so situ di nascita chjamatu Duke Parcu Ellington. Una muneta cun Ellington hè stata lanciata u 24 di ferraghju di u 2009, in i Stati Uniti. Hè diventatu u primu americanu-africanu à esse presentatu nantu à una moneta in circulazione in i Stati Uniti. A 106a Strada Ovest duv'ellu campava per anni hè stata chjamata Duke Ellington Boulevard dopu a so morte. I prestigiosi gruppi di u liceu participanu à un cuncorsu annuale ben cunnisciutu chjamatu Essentially Ellington High School Jazz Band Competition and Festival. Ellington hè statu listatu in a lista di i 100 più grandi Afro-Americani da u studiosu Molefi Kete Asante in 2002.Cunduttori Americani Musicisti Jazz Maschili Musicisti Americani di Jazz Omi Taurus

Premii

Premii Grammy
2000 Megliu Album Storicu Vincitore
1980 Miglior Spettaculu Strumentale di Jazz, Big Band Vincitore
1977 Megliu Spettaculu Jazz da una Big Band Vincitore
1973 Megliu Spettaculu Jazz da una Big Band Vincitore
1972 Megliu Spettaculu Jazz da una Big Band Vincitore
1969 Miglior Performance di Strumentale Jazz - Grande Gruppu o Solista cun Grande Gruppu Vincitore
1968 Miglior Spettaculu Strumentale di Jazz, Grande Gruppu o Solista cun Grande Gruppu Vincitore
1968 Premii Trustees Vincitore
1967 Migliore Composizione Originale Jazz Vincitore
1966 Miglior Performance di Strumentale Jazz - Grande Gruppu o Solista cun Grande Gruppu Vincitore
1966 Premiu Bing Crosby Vincitore
1964 Migliori note di album Vincitore
1960 Megliu Album di Banda Sonora - Partitura di Sfondu Da Un Filmu O Televisione Vincitore
1960 A Migliore Composizione Musicale Primu Arregistrata è Rilasciata In u 1959 (Durata Più Di 5 Minuti) Vincitore
1960 Miglior spettaculu da una banda di ballu Vincitore
1959 A Migliore Composizione Musicale Primu Arregistrata è Rilasciata in u 1959 (Più di 5 Minuti in Durata) Vincitore
1959 Miglior spettaculu da una banda di ballu Vincitore
1959 Megliu Album di Banda Sonora, Partitura di Sfondu - Filmu o Televisione Anatomia di un assassiniu (1959)