Biografia di Ernest Hemingway

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Nickname:Papa, Hemmy, Cucciolo di Cera, Tiny, Hem, Ernie, Tatie, Wemedge, Ernestoic, Champ





Anniversariu: U 21 di lugliu , 1899

Mortu à l'età: 61



Sun Sign: Cancer

Cunnisciutu ancu cum'è:Ernest Miller Hemingway



Paese di Nascita: Stati Uniti

Natu in:Oak Park, Illinois, Stati Uniti



Famosu cum'è:Ghjurnalistu



Citazioni Di Ernest Hemingway Novelisti

Altezza: 6'0 '(183)cm),6'0 'Cattivu

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Hadley Richardson (1921-1927),Depressione

U.S. State: Illinois

Cità: Oak Park, Illinois

Cause di morte: Suicidiu

Più Fatti

educazione:1917 - Liceu Oak Park è River Forest

premi:1954 - Premiu Nobel in literatura
1953 - Premiu Pulitzer per Fiction - U vechju pesciu è u mare
1947 - Medaglia di Stella di Bronzu

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Barack Obama Kamala Harris Ghjurdanu Belfort MacKenzie Scott

Quale era Ernest Hemingway?

Ernest Hemingway hè statu un scrittore americanu premiatu in u Premiu Nobel chì hà toccu u culmu di a fama cù u so rumanzu 'U Vechju è u Mare' chì u catapultò à a gloria internaziunale. Durante u so parcorsu di scrittore, hà publicatu sette rumanzi, sei cullezzione di nuvelle, è duie opere di non-fizzione chì anu influenzatu assai a generazione di scrittori dopu. Parechje di e so opere sò state publicate postumamente è a maiò parte sò cunsiderate classiche di a literatura americana. Natu cum'è u primu figliolu di genitori ben educati è rispettati in l'Illinois, hà avutu una zitellina cunfortu durante a quale hà sviluppatu un interessu forte per a lettura è a scrittura. Cum'è studiente di scola, hà eccillatu in inglese è hè statu un cuntributore regulare à u so ghjurnale sculare 'Trapeze' è à l'annuariu 'Tabula.' Un zitellu atleticu, hà ancu participatu à a boxe, pista è campu, waterpolo è football. Hà decisu prestu chì vulia una carriera in scrittura è hà principiatu cum'è giurnalistu prima di diventà scrittore di nuvelle è rumanzi. Cuntinuò à serve in a 'Prima Guerra Mundiale' cum'è cunduttore d'ambulanza in l ''Armata Italiana' prima di vultà in America è di stabilisce si cum'è un scrittore di fizzione distintu. Malgradu u so successu prufessiunale cum'è scrittore, a vita persunale di Hemingway hè stata una lotta custante cù numerosi matrimonii rotti è attacchi di depressione. Prufundatu da e so suffrenze persunale, si hè suicidatu in u 1961.

Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

I 50 Scrittori I Più Controversi di Tutti i Tempi Ernest Hemingway Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Ernest_and_Pauline_Hemingway,_Paris,_1927.jpg
(micca attribuitu / duminiu publicu) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=s3RiYwsrJdU
(U Libru Leisure) Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Fichier:Ernest_Hemingway_in_Milan_1918_retouched_3.jpg
(EH2723PMilan1918.jpg: Ritrattu da u travagliu derivatu di Ermeni Studios: Beao è Fallschirmjäger (discussione)) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/w/index.php?search=Ernest+Hemingway&title=Special:Search&profile=advanced&fulltext=1&advancedSearch-current=%7B%7D&ns0=1&ns6=1&ns12=1&ns14=1&ns100=1&ns10= / File10 : Ernest_Hemingway_1950_w.jpg
(Cornischong à lb.wikipedia [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/w/index.php?search=Ernest+Hemingway&title=Special:Search&profile=advanced&fulltext=1&advancedSearch-current=%7B%7D&ns0=1&ns6=1&ns12=1&ns14=1&ns100=1&ns10= / File10 : Ernest_Hemingway_1923_passport_photo.jpg
(Vede a pagina per l'autore [Dominiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=7yOjLaws9HQ
(CBS Sunday Morning) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=7yOjLaws9HQ
(CBS Sunday Morning)Scrittori Maschili Scrittori di Cancer Novelisti Maschili Opere maiò U so rumanzu 'A Farewell to Arms', situatu durante a campagna italiana di a 'Prima Guerra Mundiale', hè cunsideratu unu di i so primi grandi successi acclamati da a critica. U libru, chì gira intornu à una storia d'amore trà l'espatriata americana Henry è Catherine Barkley in u quadru di a 'Prima Guerra Mundiale', hè diventatu u so primu best-seller. 'Per quale u campanile tola' hè una di e so opere più cunnisciute. U rumanzu conta a storia di un ghjovanu americanu attaccatu à una unità di guerilla ripubblicana durante a «Guerra Civile Spagnola.» A morte hè u tema primariu di u rumanzu. U so rumanzu 'U Vechju è u Mare' hè statu u so ultimu travagliu di fizzione maiò da publicà in a so vita. Hè ancu una di e so opere più famose. A storia gira intornu à un pescatore chì invechja chì riesce à catturà un pesce tamantu ma ùn riesce à gode di u so successu postu chì a so pesca hè manghjata da i squali. Citazioni: Tù Novelisti americani Scrittori Americani senza Fiction Scrittori Americani di Corti Premii è Rializazioni Ernest Hemingway hè statu attribuitu una 'Stella di Bronzu' per a so bravezza durante a 'Seconda Guerra Mundiale' in u 1947. Hà vintu u 'Premiu Pulitzer' in u 1952 per u rumanzu 'U Vechju è u Mare.' In 1954, Hemingway hè stata premiata Premiu Nobel di Letteratura 'per a so maestria di l'arte di a narrativa, dimustrata in U Vechju è u Mare, è per l'influenza ch'ellu hà esercitatu annantu à u stilu cuntempuraneu. Vita Persunale & Lascita Ernest Hemingway hè statu maritatu quattru volte. A so prima moglia era Elizabeth Hadley Richardson cù quale si maritò in u 1921. A coppia avia un figliolu. Hemingway hà participatu à un affari cù Pauline Pfeiffer durante stu matrimoniu. Quandu a moglia hè venuta à amparà ne, hà divorziatu. Subitu dopu u so divorziu, si maritò cù Pauline Pfeiffer in u 1927. Avianu dui figlioli. Hemingway ùn era ancu fidu à Pauline è hà sviluppatu una relazione cù Martha Gellhorn chì hà purtatu à u so divorziu da Pauline in u 1940. Cuntinuà à leghje quì sottu Pocu dopu u so secondu divorziu, hà attaccatu u nodu cù Martha Gellhorn. Ghjurnalista riesciutu per sè stessu, Gellhorn risentia d'esse chjamatu a moglia di Hemingway. In u corsu di stu matrimoniu, hà principiatu un affare cù u parachutista di i Stati Uniti Major General James M. Gavin è hà divorziatu di Hemingway in u 1945. U so quartu è ultimu matrimoniu hè statu cù Mary Welsh in u 1946. A coppia hè stata maritata finu à a morte di Hemingway. L'ultimi anni di Ernest Hemingway sò stati marcati da una malattia è da una depressione. Hè statu trattatu per parechje cundizione, cum'è pressione di u sangue è malatie di u fegatu, è hà ancu luttatu per deteriorà a salute mentale. Hè diventatu di più in più suicidariu in 1961 è si hè sparatu à morte a mattina di u 2 lugliu 1961. Citazioni: Felicità,I Carriera Dopu à avè lasciatu u liceu, si hè unitu à 'The Kansas City Star' cum'è reporter di cub. Hà travagliatu quì solu per sei mesi, ma hà amparatu parechje lezioni preziose chì l'aiutanu à sviluppà u so propiu stile unicu di scrittura. Quandu a 'Prima Guerra Mundiale' scoppia, s'hè arruinatu cum'è cunduttore d'ambulanza per a 'Croce Rossa Americana.' Ancu s'ellu hè statu feritu gravemente mentre servia in u 'Fronte Austro-Talianu', hà aiutatu altri à a salvezza. Hè ricunnisciutu cù a 'Medaglia d'Argentu Italiana di Bravura'. Torna in casa in 1919 è poi accetta un impiegu in Toronto induve travaglia cum'è freelance, scrittore di u persunale è currispundente straneru per u 'Toronto Star Weekly'. per a publicazione ancu dopu à u so trasferimentu in Chicago di settembre 1920. In u 1921, Hemingway hè statu assuciatu cum'è currispundente straneru per a 'Toronto Star' è si trasferì in Parigi. Hè in Parigi ch'ellu hà principiatu una carriera à pienu ritruvamentu cum'è scrittore è hà scrittu 88 storie in un intervallu di 20 mesi! Hà cupartu a 'Guerra Greco-Turca' è hà scrittu pezzi di viaghju. Hà publicatu u so primu libru «Tre Storie è Dieci Poesie» in u 1923. Hà scrittu prolificamente durante i prossimi anni, publicendu parechji rumanzi, nuvelle, è cuntribuendu à diverse publicazioni giurnalistiche. In u 1929, hè statu publicatu u so rumanzu 'A Farewell to Arms'. U libru hè diventatu assai pupulare, rinfurzendu a so reputazione di scrittore di fizzione impegnativa. Hà cuntinuvatu à scrive per tuttu l'anni 1930, purtendu fora rumanzi, cum'è «A morte in u dopu meziornu» (1932), «A breve vita felice di Francis Macomber» (1936), è «Avè è ùn avè» (1937). Si hè ancu impegnatu in assai avventura, cumprese a caccia à grande caccia in Africa, a corrida in Spagna, è a pesca d'altura in Florida. L'anni 1940 sò stati ancu assai avventurosi per ellu. Hà principiatu u decenniu cù a publicazione di una di e so opere più famose, 'Per quale sona a campana' in u 1940. A 'Seconda Guerra Mondiale' stava accadendu in quellu tempu è quandu i Stati Uniti sò entrati in guerra in 1941, Ernest Hemingway servì da un currispundente. In questa pusizione, hà assistitu à parechji mumenti di impurtanza storica, cumpresu l'atterrissimu di u D-Day. Publicò u rumanzu 'U Vechju è u Mare' in u 1952. U rumanzu hà avutu un rolu maiò in u premiu di u 'Premiu Nobel per a Letteratura'. L'anni 1950 sò stati un periodu assai difficiule per ellu postu chì hà patitu una depressione acuta è altre salute. prublemi. Hè mortu in u 1961.