Biografia di Friedrich Nietzsche

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 15 d'ottobre , 1844





Mortu à l'età: 55

Sun Sign: Libra



Cunnisciutu ancu cum'è:Friedrich Wilhelm Nietzsche

Paese di Nascita: Alemagna



Natu in:Röcken, Lützen, Germania

Famosu cum'è:Filosofu



Citazioni Di Friedrich Nietzsche Atei



Altezza: 5'8 '(173)cm),5'8 'Gattivu

Famiglia:

babbu:Carl Ludwig Nietzsche

mamma:Franziska Nietzsche

fratelli:Elisabeth Förster-Nietzsche, Ludwig Joseph Nietzsche

Mortu in: U 25 d'Agostu , 1900

locu di morte:Weimar, Sassonia, Imperu Tedescu

Cause di morte:Puntura

Malatie è Disabilità: Depressione

Più Fatti

educazione:Università di Bonn (1864-1865), Università di Lipsia

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Arthur Schopenh ... Hildegard di Bi ... Paul Tillich Carl Schmitt

Quale era Friedrich Nietzsche?

Friedrich Nietzsche era un famosu filosofu è filologu tedescu di u XIXu seculu, cunnisciutu per i so testi critichi nantu à a religione, a moralità, a cultura cuntempuranea, a filosofia è a scienza. Era assai cunnisciutu per e so idee è cuncetti cum'è a morte di Diu, u perspettivisimu, u Übermensch, l'eterna ricurrenza è a vuluntà di putere. Hà principiatu a so carriera cum'è filologu classicu. À 24 anni, hè diventatu u più chjucu individuale à occupà a catedra di filulugia classica à l '«Università di Basilea». I so scritti sò rimasti in gran parte cuntruversi è sò stati spessu criticati per a so fede anticristiana. U so travagliu hè statu dopu ricunnisciutu è cunsideratu cum'è un sforzu per insegnà à l'umanità u sviluppu di a personalità è u più grande individualisimu. Hè statu dettu chì i suldati tedeschi anu datu una copia di u rumanzu filosoficu di Friedrich 'Cusì parlava Zarathustra' durante a 'Prima Guerra Mundiale' per ispirazione. Capi pulitichi famosi cum'è Theodore Roosevelt, Adolf Hitler, Mussolini, Charles de Gaulle è Richard Nixon leghjenu e so opere è sò stati influenzati da e so idee. I so scritti anu influenzatu ancu parechji pensatori prufondi di u 20u seculu, cumpresu Martin Heidegger, Jean-Paul Sartre, Leo Strauss, Albert Camus, Michel Foucault, Jacques Derrida è Gilles Deleuze.Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

I 50 Scrittori I Più Controversi di Tutti i Tempi I Menti più Grandi di a Storia Friedrich Nietzsche Creditu d'imaghjini https://www.instagram.com/p/CBVTNP1lgzo/
(ivanmaffeiwriter) Creditu d'imaghjini https://www.instagram.com/p/CCLZ-b8l8RX/
(friedrich_schopenhauer) Creditu d'imaghjini https://www.instagram.com/p/B-GHW8WnMSe/
(missaghju di saviezza) Creditu d'imaghjini https://www.instagram.com/p/B99CGp2JaSm/
(betikevi) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Nietzsche-21.jpg
(Isenhiem)A vita,MusicaCuntinuà à leghje SottuLibra Men Prufessore à Basiliu In u 1869, un prufessore di filulugia classica hè vacante à l ''Università di Basilea' in Svizzera. Benchè Friedrich Nietzsche ùn era ancu à compie u so travagliu di dutturatu, Ritschl hà ricumandatu fermamente u so nome, dichjarendu chì in i so 40 anni d'insignamentu ùn avia micca scontru à nimu cum'è ellu. Ancu à l’insistenza di Ritschl, l’Università di Lipsia hà datu u diploma di dutturatu à Nietzsche, basendu a so decisione nantu à i so articuli publicati. Ùn anu fattu più esame. Prima di trasladassi à Basilea in u 1869, Friedrich Nietzsche rinunciò à a so cittadinanza prussiana, restendu apolidu per u restu di a so vita. Hè statu numinatu un prufessore straordinariu di filologia classica, prima di esse prumossu à u postu di prufessore cumpletu l'annu dopu. Durante questu periodu, hà sviluppatu una stretta amicizia cù Richard Wagner è a so moglia Cosima, diventendu un invitu frequente in a so villa. Forse sottu a so influenza, publicò a so prima opera maiò 'Dramma di musica greca' in u 1870. Ancu in u 1870, Nietzsche hà decisu di travaglià per u so sicondu diploma di dutturatu, scrivendu 'Beiträge zur Quellenkunde und Kritik des Laertius Diogenes' (Cuntribuzione versu u Studiu è a Critica di e Fonti di Diogene Laertius) cum'è a so tesi. Ma ùn l'hà mai sottumessu. Ancu s'ellu avia rinunziatu à a cittadinanza prussiana, u so fervore naziunale ùn hè micca mortu. In lugliu 1870, a «Guerra franco-prussiana» schjattò è in aostu, hà pigliatu permessu per serve cum'è urdinatore medicu in l '«Armata prussiana». Tuttavia, hè statu liberatu da u serviziu in un mese chì era malatu. D'ottobre 1870, era di ritornu in Basilea è ripigliava u so travagliu cum'è maestru. Per via di un strettu prugramma di insegnamentu è di travagliu eccessivu, hè diventatu malatu à l'iniziu di u 1871. Dopu hà cercatu u trasferimentu in u dipartimentu filosoficu, ma hè statu rifiutatu. Malgradu u so pesante prugramma di insegnamentu è a so salute, Nietzsche hà continuatu à scrive. In aprile 1871, hà presentatu u manoscrittu di a so prima opera maiò 'Die Geburt der Tragödie aus dem Geiste der Musik' (A nascita di a tragedia da u Spiritu di a Musica). Dopu à esse statu rifiutatu da u primu editore, 'A nascita di a tragedia' hè stata finalmente publicata u 2 di ghjennaghju di u 1872, evucendu una risposta arrabbiata da parechji studiosi di a literatura greca. Inlassatu, hà scrittu dopu «Über Wahrheit und Lüge im außermoralischen Sinn» (À propositu di a verità è di a bugia in un sensu extra-morale). Cuntinuà à leghje Sottu n 1873, hà scrittu 'In verità è bugia', ma ùn hè statu publicatu chè in u 1896. Ancu in u 1873, hà cuminciatu à travaglià nantu à 'Philosophie im tragischen Zeitalter der Griechen' (Filusufia in l'era tragica di i Grechi), ma a lasciò finita. U so libru di u 1874 «Noi Filologi» hè statu ancu lasciatu ineditu. In u 1877, era diventatu gravemente malatu, soffre di dolore ininterrottatu è di mancanza di vista. Pigliendu u tempu liberu, hà stallatu una casa cù a so surella è u passatu studiente Johann Heinrich Köselitz, più cunnisciutu cum'è Peter Gast. Durante questu periodu, Gast hà cuminciatu à agisce cum'è u so secretariu, pigliendu dittatura è aiutendu in altri modi. In u 1878, Nietzsche hà publicatu 'Menschliches, Allzumenschliches: Ein Buch für freie Geister' (Umanu, Tuttu Umanu: Un Libru per Spiriti Liberi). Hè stata a so prima opera à esse scritta in u stilu aforisticu. Sfurtunatamente, a so salute hà continuatu à deteriorassi, u furzendu à piglià più foglie. Infine u 14 di ghjugnu di u 1879, dimissiuneghja di u so travagliu in Basilea, dopu à u quale hè stata cuncessa una pensione annuale di 3000 franchi svizzeri per un periudu di sei anni. Citazioni: Amore Travagliu Indipindente Dopu avè dimissiunatu di u so travagliu, Nietzsche campava isolatu. Finanzatu da a so pensione da Basilea è l'aiutu di l'amichi, hà cuminciatu à spustassi in Italia è in Svizzera, publicendu un numeru di libri. 'Morgenröte - Gedanken über die moralischen Vorurteille' (L'alba), publicatu in u 1881, hè u so primu travagliu impurtante di stu periodu. L'annu dopu, avia publicatu 'Die fröhliche Wissenschaft' (A Scienza Gay). A so famosa citazione 'Gott ist tot' (Diu hè Mortu) hè apparsu per a prima volta in st'opera. Dapoi u 1882, à misura chì a so salute s'aggrava, principia à piglià una quantità enorme d'opiu; ma ùn hà micca aiutatu. In u 1883, hà pruvatu à ottene prufessore à l'Università di Lipsia, ma per via di i so parè nantu à u Cristianesimu, li hè statu nigatu. Avà era disoccupatu è ùn avia micca assai amichi à fiancu. Andendu in isolamentu, hà scrittu 'Also sprach Zarathustra: Ein Buch für Alle und Keinen' (Cusì hà parlatu Zarathustra: Un libru per tutti è nimu), un rumanzu filosoficu cumpostu in quattru parti trà u 1883 è u 1885. In u rumanzu, hà elaboratu u so idea nantu à a morte di Diu, ch'ellu avia introduttu in 'L'alba'. Continue Reading below In 1886, hà scrittu 'Jenseits von Gut und Böse: Vorspiel einer Philosophie der Zukun' (Al di là di u bè è di u male: Prelude à una filosofia di u Futuru). A causa di una disputa cù u so editore, l'avia stampatu à e so spese. Hà ancu acquistatu diritti di publicazione per e so opere precedenti. In u 1887, Nietzsche hà publicatu 'Zur Genealogie der Moral: Eine Streitschrift' (In a genealogia di a moralità: una polemica). In più di questu, hà publicatu ancu e seconde edizioni di 'A nascita di a tragedia', 'Umanu, Tuttu troppu umanu', 'L'alba', è 'A scienza gay', piazzendu i cuntenuti di manera più cuerente è aghjunghjenduli novi prefazii. Cù u riajustamentu di i cuntenuti, i lettori anu cuminciatu à piglià più interessu per e so opere è e vendite anu cuminciatu à migliurà. Felice cù a risposta, hà scrittu cinque libri in u 1888; ma solu 'Der Fall Wagner' (U Casu di Wagner) hè statu publicatu quellu annu. Frà e so altre opere, 'Götzen-Dämmerung, oder, Wie man mit dem Hammer philosophirt' (Twilight of the Idols, o, How to Philosophize with a Hammer), scrittu trà u 26 d'aostu è u 3 di settembre di u 1888, hè statu publicatu in u 1889. Dui altre opere, à dì 'Der Antichrist' è 'Nietzsche contra Wagner' sò state publicate in u 1895. In u 1888, hà scrittu un libru semi-autobiograficu intitulatu 'Ecce homo: Wie man wird, was man ist' (Ecce Homo: How One Becomes What Unu hè). Publicatu in u 1908, hè stata l'ultima opera originale scritta da Nietzsche prima di avè a so rottura mentale, chì hà effettivamente finitu a so carriera. Opere maiò 'Cusì hà parlatu Zarathustra,' una di l'opere più celebre di Nietzsche, registra i viaghji immaginarii è i discorsi di Zarathustra. L'opera elabora idee cum'è 'eterna ricurrenza', 'morte di Diu', è a 'profezia' di u Übermensch chì eranu dighjà introdotte in i so travaglii precedenti. 'Twilight of the Idols' hè unu di l'opere impurtanti di Nietzsche. In u libru, ùn solu critica a cultura tedesca di l'epica cum'è piuttostu grezza è nihilista, ma critica ancu e personalità britanniche, francesi è taliane chì pussedianu punti di vista simili. Hà ancu applauditu persone cum'è Cèsare, Napulione, Goethe, Tucidide, è i Sofisti. Vita Persunale & Lascita Friedrich Nietzsche ùn hà micca maritatu. Si dice chì hà prupostu trè volte à Lou Salomé, studiente russu, versu u 1892-1893; ogni volta ch'ellu era rifiutatu da ella. Certi studiosi muderni credenu ancu ch'ellu era omosessuale, ma altri scartanu sta visione. Nietzsche hà avutu un strettu legame cù a so surella Therese Elisabeth Alexandra Förster-Nietzsche chì avia a cura di ellu. Più tardi, quandu ella s'hè maritata cù Bernhard Förster, è hà sviluppatu una mentalità antisemita, ci hè statu un scumpientu trà i dui. U 3 di ghjennaghju 1889, Nietzsche hà avutu un colpu mentale, urigginariamente diagnosticatu cum'è sifilide terziaria. Hè statu avvicinatu da dui pulizzeri dopu avè causatu disordini publichi in Turinu. Si dice chì ellu hà vistu chì un cavallu era flagellatu, corse versu u cavallu è pruvatu à prutegelu prima di cascà in terra. Tandu, a so surella era partuta in Sudamerica. Dunque, i so amichi anu arrangiatu per rientrallu in Basilea. Ntô marzu 1890, a so mamma l'hà trasferitu in una clinica in Jena, dopu u hà purtatu à Naumburg di maghju 1890, curendu lu in casa. A surella di Nietzsche volta in u 1893 è piglia subitu u cuntrollu di e so opere inedite. Ella li hà riscrittu per adattassi à a so ideulugia antisemita, creendu u «Archiviu Nietzsche» in u 1894. Dopu à a morte di a mamma in u 1897, u fece trasferì à Weimer, duve hà permessu à i visitori di scuntrà u Nietzsche incomunicativu. In u 1898 è u 1899, hà patitu almenu dui colpi, perdendu a so capacità di marchjà o di parlà. D'agostu 1900, hà pigliatu pneumonia. Hà suffertu un altru colpu u 24 o u 25 d'Agostu. Ùn hè micca sopravvissutu à u colpu, è hè mortu u 25 d'aostu 1900. I so resti murtali sò stati sepolti in a chjesa di Röcken bei Lützen, accantu à a tomba di u babbu. E so note inachevate sò state dopu editate da a so surella è publicate cum'è 'Der Wille zur Macht' (A vuluntà di putere). Un premiu literariu tedescu chjamatu 'Friedrich-Nietzsche-Preis' hè statu creatu in u 1996 in u so onore. Nietzsche-Haus, duv'ellu passò a so zitellina, hè diventatu un museu.