Biografia di Gene Pitney

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 17 di ferraghju , 1940





Mortu à l'età: 66

Sun Sign: Aquariu



Cunnisciutu ancu cum'è:Gene Francis Alan Pitney

Paese di Nascita: Stati Uniti



Natu in:Hartford, Connecticut, Stati Uniti

Famosu cum'è:Cantautore



Cantanti Pop Omi Americani



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Lynne Gayton (m. 1967)

babbu:Harold F. Pitney

mamma:Anna A. (Orlowsky)

fratelli:Dennis Pitney, Francis Pitney

Mortu in: U 5 d'aprile , 2006

locu di morte:Cardiff

U.S. State: Connecticut

Causa di morte:Attacu di core

Più Fatti

educazione:Liceu Rockville

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Billie Eilish Britney Spears Demi Lovato Jennifer Lopez

Quale era Gene Pitney?

Gene Pitney era un cantante, cantautore americanu, è ingegnere di u sonu più cunnisciutu per a so canzone 'Town Without Pity'. Marcatu da u so tenore penetrante, adduluratu è melodrammaticu, era spessu caratterizatu (assai ingiustamente) da un tippu di cantante di tipa d'idolu pocu prufonda. Amava a musica dapoi a so zitellina è s'unì à una banda in u liceu. Dopu u liceu, hà studiatu ingegneria elettrica mentre si concentrava simultaneamente nantu à a musica. Prestu, u so focu si trasfirìu versu solu musica. Hà fattu u so debutu ufficiali arregistrendu un duettu cun Ginny Arnell in u 1959. In ogni modu, inizialmente hà truvatu più successu cum'è cantautore piuttostu cà cum'è cantante. E so canzone sò state interpretate da parechji artisti famosi. Finalmente hà guadagnatu fama cum'è cantante quandu hà registratu a so canzone autopennata, 'I Wanna Love My Life Away'. E so canzone anu acquistatu una pupularità nutevule in i Stati Uniti è in u Regnu Unitu è ​​hè statu inseritu in u Rock and Roll Hall of Fame in u 2002. Si hè maritatu cù a so amata di zitillina, Lynne Gayton, in u 1966, è hà avutu trè figlioli cun ella. U 5 d'aprile di u 2006, durante a so gira in u Regnu Unitu, hè statu trovu mortu in a so stanza d'albergu in Cardiff, u Galles. A causa di a so morte hè stata accertata per esse un infartu. Hè statu sepoltu in u Cimiteru di u Centru di Somers in Somers, Connecticut. Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=AIYYT_Izo7I
(Alfa 11) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gene_Pitney_1966.JPG
(Agenzia William Morris (gestione) [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=U-kRoGbEdIo
(denchYS) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=tLTvbQqgkHg
(sunryse111) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=mGsRPOl8jtw
(denchYS)Cantanti Pop Americani Omi Aquarius Carriera A prima rumpitura di Gene Pitney in l'industria musicale hè ghjunta quandu hà furmatu un duo chjamatu 'Jamie and Jane' cun Ginny Arnell. Anu arregistratu 'Classical Rock & Roll' in u 1959 seguitatu da un singulu chjamatu 'Cradle of My Arms.' In cullaburazione cù u cantautore Aaron Schroeder, hà postu e so canzone cù grandi artisti. A so grande pausa hè ghjunta quandu Roy Orbison hà arregistratu 'Today's Teardrops' cum'è latu B di 'Blue Angel.' Hè stata seguitata da 'Rubber Ball' per Bobby Vee è 'Hello Mary Lou' per Ricky Nelson. Hà arregistratu a so canzone autopennata '(I Wanna) Love My Life Away' chì hè stata publicata annantu à l'etichetta 'Musicor' di Schroeder in u 1961. Ghjunghje à u Top 40 in i Stati Uniti è in Gran Bretagna. Hè stata seguitata da 'Town Without Pity' chì hè diventatu u so primu top 20 single. In u 1962, hà arregistratu ciò chì diventerà a so canzone a più alta, 'L'amore solu pò rompe un core', chì hà cullatu à u N ° 2 in i Stati Uniti. In Dicembre di u stessu annu, u so 'Half Heaven, Half Heartache' hà righjuntu u N ° 12 in u cartulare Billboard. In u 1964, a so canzone 'Twenty Four Hours from Tulsa' hà culminatu à u n ° 5 in Gran Bretagna è à u N ° 17 in US Hot 100. In u 1964, hà arregistratu i singuli 'It Hurts to Be in Love' (N ° 7 in US ) è 'I'm Gonna Be Strong' (N ° 9 in i Stati Uniti è N ° 2 in u RU). In u 1965, hà arregistratu dui album di successu cù u cantante George Jones è sò diventati u duo più prumettente di paese è uccidentale di l'annu. In u 1966, u so singulu 'Nuddu Needs Your Love' hà fattu u so puntu à u N ° 2 in u RU. Hà ancu arregistratu canzone in talianu, spagnolu è alimanu. En Italie, sa chanson «Nessuno mi può giudicare» est devenue un succès sensationnel, et il a terminé deux fois au festival annuel du Sanremo Music Festival deux fois. A so carriera in i Stati Uniti hà cuminciatu à calà dopu chì a so canzona 'She's a Heartbreaker' sia ghjunta à u Top 40 à a mità di u 1968. Appare sempre regulare nantu à i charts britannichi finu à u 1974. In Australia, e so canzone 'Blue Angel' (N ° 2) è 'Trans-Canada Highway' (N ° 14) anu marcatu u so ritornu figurendu in u Top 40 in 1974. A so striscia di successu cuntinuau finu à u 1976 cù canzone cum'è 'Ghjà sta Strada', è 'Ghjorni d'estate'. Dopu una longa pausa, hà fattu u so ritornu cù una versione duet di 'Something's Gotten Hold of My Heart' cù u cantante Marc Almond; ghjunghje è stà à u n ° 1 in u Regnu Unitu per quattru settimane in ghjennaghju 1989, è hà guadagnatu u classamentu N ° 1 in Germania, Svizzera, Finlandia è Irlanda. In u 2000, hà cantatu a voce armunia in a versione di Jane Olivor di a so propria canzone 'Half Heaven - Half Heartache'. Opere maiò In u 1961, Gene Pitney hà arregistratu u so primu singulu Top 20, 'Town Without Pity' chì era statu scrittu da Tiomkin è Ned Washington. Hà vintu un 'Golden Globe Award' è una nominazione à l'Oscars per a Best Song. L'hà ancu interpretatu à a ceremonia di l'Oscars u 9 d'aprile di u 1962, diventendu u primu cantadore pop à fà la. Hà arregistratu una canzone di Bacharach è David, 'Twenty Four Hours from Tulsa', chì hà culminatu à u n ° 5 in u RU in u 1964, marcendu a so popularità crescente in u RU. Famiglia & Vita Persunale In u 1966, Gene Pitney hà maritatu cù a so amata di zitillina, Lynne Gayton, è a coppia hà avutu trè figlioli inseme, Todd, Chris è Patrick Ewing. U 18 di marzu di u 2002, hè statu inseritu in u Rock and Roll Hall of Fame. U 5 d'aprile di u 2006, durante a so tour in u Regnu Unitu, hè statu trovu mortu in a so stanza d'albergu in Cardiff, u Galles, da u so direttore dopu un cuncertu. A causa di a so morte hè stata regulata per esse un attaccu di core. Hè statu sepoltu in u Cimiteru di u Centru di Somers in Somers, Connecticut. Trivia In u 1989, mentre era in diretta nantu à l'emissione di 'Sta mane' di ITV, hà mancatu a so spinta per a canzone 'Sì a raghjoni' è ùn pudia micca mimà cù i ritmi à tempu!