Biografia di George Frideric Handel

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 23 di ferraghju , 1685





Mortu à l'età: 74

Sun Sign: pesciu



Paese di Nascita: Alemagna

Natu in:Halle, Germania



Famosu cum'è:Cumpusitore

Compositori Omi Britannichi



Famiglia:

babbu:Georg Handel



mamma:Dorothea Background

fratelli:Anna Barbara Handel, Christoph Handel, Dorothea Elisabet Handel, Dorothea Sophia Handel, Gottfried Handel, Johanna Christiana Handel, Karl Handel, Sophia Rosina Handel

Mortu in: U 14 d'aprile ,1759

locu di morte:Londra

Più Fatti

educazione:Università Martin Luther di Halle-Wittenberg

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Hans Zimmer Johann Sebastia ... André Previn Max break

Quale era George Frideric Handel?

George Frideric Handel era un famosu cumpusitore baroccu tedescu-britannicu, rinomatu per e so opere, oratorios, inni è cuncerti d'organu. Ancu se hè natu in Halle, in Germania da genitori tedeschi, hà passatu a maiò parte di a so vita di travagliu in Londra, è dopu hà pigliatu a cittadinanza britannica. Inizialmente tenutu luntanu da i strumenti musicali da u babbu, chì u vulia entre in una prufessione legale, George Frideric Handel hà amparatu à ghjucà in secretu strumenti à tastiera. Più tardi, hà avutu lezioni furmali da Friedrich Wilhelm Zachow, allora organistu di a chjesa in Halle, per suggerimentu di Johann Adolf I, duca di Sassonia-Weissenfels, chì e so parolle u so babbu ùn pudia disubbidisce. Ancu da studiente, hà cuminciatu à ripiglià i so duveri di maestru è hà cuminciatu à cumpone musica di chjesa. Più tardi si trasferì in Amburgo è dopu in Italia prima di esse numinatu Kapellmeister in Hannover. Ma in un annu hà visitatu Londra, induve u so 'Rinaldo', un'opera italiana specialmente cumposta per Londra, hè statu ricevutu cun grande entusiasmu. Assai prestu, hà ricevutu u patronaghju reale è dopu, eccettu per un brevi sughjornu in Hanover, hè restatu in Londra, continuendu à pruduce opere è oratorios u più finu à a fine di a so vita. Creditu d'imaghjini http://www.bbc.co.uk/arts/yourpaintings/paintings/george-frideric-handel-16851759-148450 Creditu d'imaghjini http://www.chicagonow.com/quark-in-the-road/2014/02/george-frideric-handel-hallelujah-its-his-329th-birthday/ Creditu d'imaghjini http://bestmedicineonline.info/tag/handel Creditu d'imaghjini https://handelhendrix.org/george-frideric-handel/ Creditu d'imaghjini https://simple.wikipedia.org/wiki/George_Frideric_Handel Creditu d'imaghjini https://www.wrti.org/post/wrti-901s-essential-classical-composer-no-10-george-frideric-handel Creditu d'imaghjini https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw02875/George-Frideric-HandelMusicanti Tedeschi Compositori tedeschi Musicisti Britannichi Carriera Precoce U 10 di ferraghju di u 1702, in rispettu à i desideri di u babbu, Handel s'hè iscrittu à l'Università di Halle per studià u dirittu, ma a musica hè stata a so passione principale. U 13 di marzu, hè statu numinatu urganistu à a Domkirche, una cattedrale calvinista, per un onorariu di 5 taleri annu è alloghju gratuitu. Quandu u so appuntamentu di prova à Domkirche hà scadutu u marzu 1703, Handel hà decisu di tramutassi in Amburgo. Quì, hà trovu un impiegu cum'è violinistu in l'orchestra di l'Hamberg Oper am Gänsemarkt; ma in listessu tempu, hà attiratu l'attenzione cù a so abilità cù u clavicembalu. In ghjiru à questu tempu, Handel hà ancu iniziatu à scrive l'opera, fendu u so debuttu à l'iniziu di u 1705 cù 'Der in Krohnen erlangte Glücks-Wechsel, oder: Almira, Königin von Castilien'. Hè statu un successu istantaneu, currendu per vinti spettaculi prima di esse rimpiazzatu da 'Die durch Blut und Mord erlangete Lieb; oder, Nero ', scrittu ancu da ellu. Durante u so sughjornu in Amburgo, hà scrittu ancu 'Der beglückte Florindo' è 'Die verwandelte Daphne' à a dumanda di Reinhard Keizer, u direttore di l'Opera di Hamburg. Ma in u 1706, prima ch'elli pudessinu esse presentati, hè partutu in Italia à l'invitu sia di Ferdinando de 'Medici sia di Gian Gastone de' Medici. George Frideric Handel est resté en Italie pendant environ trois saisons d'opéra, en visitant des grandes villes comme Florence, Venise, Rome et Naples, rencontrant des musiciens notables comme Arcangelo Corelli et Alessandro Scarlatti et son fils Domenico. Simultaneamente, hà continuatu à scrive musica. I più impurtanti trà elli eranu duie opere, 'Rodrigo', scritta in u 1707 è 'Agrippina' in u 1709. Frà e duie, 'Agrippina' hà avutu un successu particulari, esecutendu vintisette esecuzioni successivamente. Altronde elli, hà ancu scrittu parechje opere di camera è cumpusizioni sacre, chì sò diventate altrettantu pupulare. In Londra Subitu subitu, a so maestria nantu à l'opera italiana hà resu famosu Handel à l'internaziunale. U 10 di ghjennaghju 1710, u so travagliu hè statu fattu in Londra. À principiu di marzu, u principe Carl von Neuburg li offre una pusizione di tribunale. Cum'ellu ùn era ancu prontu à stallassi, hà ricusatu l'offerta. Dopu si trasferì in Hannover. Quì, u 16 di ghjugnu di u 1710, hè statu numinatu Kapellmeister à l'elettore di Hannover. Tuttavia, hà continuatu à viaghjà intornu è in a so seconda visita in Venezia u listessu annu, hà scontru numerosi musicisti, chì anu suscitatu in ellu un interessu per u scenariu musicale di Londra. Interessatu à una carriera freelance, partì per Londra qualchì volta versu a fine di u 1710. Quì u 24 di ferraghju di u 1711, ebbe u so «Rinaldo», un'opera italiana specialmente cumposta per Londra, in prima. Hè statu accoltu cun grande entusiasmu. Handel hà capitu chì puderia avè una carriera riesciuta in Inghilterra. Cuntinuà à leghje Sottu George Frideric Handel avà hà cuminciatu à amparà l'inglese. Tuttavia, ùn pudia ancu taglià i so ligami cù a Germania, duvendu vultà à Hannover à a mità di u 1711. D'ottobre 1712, torna una volta à Londra à cundizione di vultà à Hannover in un tempu ragiunevule. U 10 di ghjennaghju 1713, hà fattu pruduce e so opere 'Teseo'. In pocu tempu, hà ancu cumpletu, 'Il pastor fido', 'Utrecht Te Deum' è 'Birthday Ode for Queen Anne'. Queste opere li anu guadagnatu un favore reale è una indennità annuale di £ 200. D'agostu 1714, cù a morte di a regina Anne, l'elettore di Hanover, George Louis, hè statu pruclamatu rè Ghjorghju I d'Inghilterra. U novu rè hè ghjuntu in Londra u 18 di settembre è cun questu, Händel ùn era più necessariu di vultà in Hannover. Prestu truvò a so pusizione assicurata in a corte reale. A so 'Musica d'Acqua', chì hà scrittu à a dumanda di u rè è chì hè stata interpretata più di trè volte in Tamigi per u Kkng è i so invitati in u 1717, hè stata un'opera maiò di stu periodu. Inizialmente, Handel ùn avia alcun indirizzu permanente. Versu u 1715, hè statu invitatu da u 3 ° conte di Burlington è da u 4 ° conte di Cork per vive in a so Burlington House in Piccadilly, Londra. Mentre stava quì hà scrittu 'Amadigi di Gaula' per u conte. Da aostu 1717 à ferraghju 1719, hà campatu in u duminiu campagnolu di u duca di Carnarvon, scrivendu musica per ellu. I dodici 'Inni Chandos' è 'Acis è Galatea' sò alcune di e opere maiò di stu periodu. Quandu a Royal Academy of Music hè stata aperta in Farraghju 1719, Handel hè statu nominatu Maestru di l'Orchestra. Oltre à impegnà u solista, era incaricatu di adattà l'opere da fora. 'Radamisto', 'Giulio Cesare in Egitto', 'Tamerlano' è 'Rodelinda' sò pochi di opere chì hà scrittu per a cumpagnia. . In u 1723, Handel hà stallatu u so propiu stabilimentu in una casa chì hà affittatu in 25 Brook Street. Fora di qualchì visita in Germania, hà campatu in questa casa finu à a so morte circa vinti sei anni dopu, continuendu à creà musica. In Farraghju 1727, diventa un sughjettu britannicu è riceve appuntamentu cum'è cumpusitore in Chapel Royal. In u stessu annu, hè statu incaricatu di scrive quattru inni per l'Incurunazione di u Rè Ghjorghju II. Unu di elli, 'Zadok u Prete', continua à esse ghjucatu à ogni incurunazione dapoi. Cuntinuà à leghje Sottu Da Opera à Oratorios Versu u 1728, a Royal Academy of Music hà chjusu. Handel hà apertu a so propria impresa. Ma intornu à questu tempu, quandu l'apertura di Gay's Beggar's Opera in Londra, a pupularità di l'opera italiana, in a quale Handel hè specializata, hà cuminciatu à calà. Ancu s'ellu hà rifiutatu di abbandunalla, hà ancu cuminciatu à travaglià in oratorios. In u 1732, hà rinvivitu 'Esther', ch'ellu avia scrittu in u 1718 mentre campava in Cannoni, in un oratoriu cumpletu. U so successu l'hà purtatu à pruduce dui oratori in più; 'Deborah' u 17 di marzu di u 1733 è 'Athalia' u 10 di lugliu di u 1733. Assai prestu l'oratorios diventanu funzione regulare in a stagione di l'opera. In a Quaresima di u 1735, hà pruduttu quattordici cuncerti, cumposti principalmente da oratorios. Parallelamente, malgradu e sofferenze, hà continuatu à pruduce opere liriche taliane, fallendu in a so cumpagnia d'opera in u 1737 è subitu ellu stessu un colpu. Per un tempu, tutti cridianu chì a so carriera musicale era ghjunta à a fine. Ma dopu un cursu di trattamentu à Aquisgrana in Germania, era abbastanza in forma per cumpone 'Innu Funerale per a Regina Caroline'. Dopu, hà continuatu à travaglià, producendu capolavori finu à a fine. Opere maiò George Frideric Handel hè ricurdatu per a so opera di u 1741, 'Messiah', un oratoriu in lingua inglese basatu nantu à a vita di Ghjesù Cristu. U testu hè statu tiratu sia da l'Anticu è da u Novu Testamentu, cù u coru finale da u Libru di a Rivelazione. Fonte di u populu 'Hallelujah Chorus', hè unu di l'oratori più frequenti. Vita Persunale & Lascita Ùn si sà tantu nantu à a vita persunale di George Frideric Handel, chì li piacia à tene privata. Ùn s'hè mai maritatu, lascendu inizialmente a so prupietà à a so nipote Johanna; ma dopu hà distribuitu una grande parte trà altri parenti, amichi, servitori è urganizazioni caritativi. Versu a fine di u 1740, Handel hà cuminciatu à avè prublemi oculari, forse di cataratta. Ancu s'ellu l'avia operatu, in u 1752, hà persu a so visione cumpletamente. Eppuru, hà continuatu à travaglià finu à a fine. Händel hè mortu u 14 d'aprile di u 1759 in a so casa affittata in Brook Street à l'età di 74 anni. Hè statu sepoltu in l'Abbazia di u Ministru di l'Ovest è hè statu datu un funerale statale. Si dice chì più di 3000 dolu anu assistitu à l'evenimentu. Versu l'annu 2000, a casa ch'ellu hà affittatu in 25 Brook Street in Londra hè stata acquistata è restaurata da Handel House Trust. L'annu dopu, hè statu trasfurmatu in Handel House Museum, chì hè avà apertu à u publicu sei ghjorni à a settimana.