George III di u Regnu Unitu Biografia

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 4 di ghjugnu , 1738





Mortu à l'età: 81

Sun Sign: Gemini



Cunnisciutu ancu cum'è:Ghjorghju III

Paese di Nascita: Inghilterra



Natu in:Norfolk House, St James's Square, Londra, Inghilterra, Regnu Unitu

Famosu cum'è:



Citazioni Di George III Di u Regnu Unitu Imperatori è Re



Famiglia:

Conjoint / Ex-: Londra, Inghilterra

Fundatore / Cofundatore:Dartmouth College

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Charlotte di Me ... Athelstan Edward I di Eng ... Edward u Conf ...

Quale era George III di u Regnu Unitu?

George William Frederick, più comunemente cunnisciutu cum'è George III, era unu di i rè più famosi di a Gran Bretagna. Era cunnisciutu, durante è dopu u so regnu, per a so natura benevulente, compassionevole è docile. Era più amparatu di i so predecessori, è un patrone di l'avanzamenti in a scienza, l'agricultura è a tecnulugia. Avia una simpatia per a racolta d'ogetti appartenenti à a scienza è a matematica, chì sò avà esposte à u 'Science Museum' di Londra. Hà guadagnatu u soprannomu «Farmer George» per via di l'attenzione ch'ellu hà datu à l'affari urdinarii piuttostu cà di cuncentrassi nantu à l'affari pulitichi. U nome li ferma quandu a ghjente hà capitu u valore di a so umiltà è di a so simplicità, paragunatu cù u so figliolu pomposu chì li hà succedutu. Insemi cù u Primu Ministru William Pitt u Ghjovanu, hà guadagnatu pupularità trà i so sughjetti. Cum'è un rè, hà evitatu di parlà male à qualcunu, è si crede chì hà pigliatu decisioni, spessu cunsiderate cum'è sbagliate, per difende u so Parlamentu sceltu, piuttostu chè stabilisce u so propiu cuntrollu. Malgradu opinioni miste annantu à questu rè, hè un fattu chì hè sempre veneratu da parechji in u mondu. Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Allan_Ramsay_-_King_George_III_in_coronation_robes_-_Google_Art_Project.jpg
(Allan Ramsay / Dominiu publicu) Infanzia & Vita Precoce George III hè natu George William Frederick u 4 di ghjugnu di u 1738 in Norfolk House, St James's Square, Londra, Inghilterra, da Federicu, Principe di Galles, è a Principessa Augusta di Sassonia-Gotha. U so missiavu George II era u rè d'Inghilterra, è u so fratellu era u Principe Edward. U principe Federicu è a so famiglia si sò stallati in Leicester Square induve ellu è u so fratellu sò stati in scola in casa. Oltre à parlà fluentemente l'alemanu è l'inglese, sapia ancu assai di l'affari pulitichi di a nazione. Era ancu a prima persona di a famiglia reale à avè amparatu tutte e diverse branche di a scienza, cumprese a chimica, l'astronomia, a fisica è a matematica. Hè statu ancu insegnatu à e scienze suciali cun l'agricultura, u cummerciu è u dirittu. Oltre à studii vasti, hè statu furmatu ancu in attività extra-curriculari cum'è equitazione, ballu, recitazione è scherma. In u 1751, u principe Federicu hè mortu, è u ghjovanu hà ereditatu u titulu di Duca d'Edimburgu. Dopu, u rè Ghjorghju II hè statu fattu u novu duca, u principe di Galles. Cuntinuà à leghje Sottu Accessione & Regnu In l'annu 1760, Ghjorghju diventa u rè d'Inghilterra quandu u so missiavu si n'hè mortu di colpu. L'annu dopu, u 22 di settembre, Ghjorghju III hè statu incurunatu cum'è Capu di Statu reale. In u 1763, quandu u rè hà firmatu u 'Trattatu di Parigi' cù a Francia è a Spagna, u Primu Ministru Lord Bute hà lasciatu u so postu, è George Grenville di u partitu puliticu 'Whig' hà pigliatu a direzzione. U stessu annu, u Rè Ghjorghju III hà publicatu a 'Proclamazione Reale' chì fermò a cunquista ulteriore di e culunie americane versu l'ovest. Questa decisione ùn hè stata sustenuta da tutti, principalmente i culunisti di a parte di u nordu è di u sudu di l'America. In u 1765, u Primu Ministru Grenville passò a 'Stamp Act', guadagnendu ingressi da tutti i documenti stampati in e zone cuntrullate da i Britannichi in l'America di u Nordu. Questu hà purtatu à una dissidenza diffusa, specialmente trà l'editori di ghjurnali, è anu prutestatu contr'à stu passu fattu da u primu ministru. Un tentativu hè statu fattu da u rè d'Inghilterra per sfruttà l'attività di Grenville, è l'anzianu dumandò à u statista britannicu William Pitt l'Ancienu di diventà u primu ministru. Pitt rifiutò l'offerta, è Charles Watson, cunnisciutu ancu Lord Rockingham, rimpiazzò Grenville. Lord Rockingham hè statu bè cunsigliatu da George III è William Pitt per caccià u 'Stamp Act', un compitu ch'ellu hà realizatu cù successu. Tuttavia, per via di a so incapacità à guvernà u paese, William Pitt hè statu chjamatu primu ministru in u 1766. Dopu à questu, a pupularità di u rè cù i citadini americani cresce. In u 1767, u duca di Grafton Augustus FitzRoy hà da rimpiazzà Pitt, quandu questu hè statu malatu, ma e so funzioni è a so pusizione sò state cunfirmate ufficialmente solu l'annu dopu. U Duca di Grafton fù successivamente succedutu da Lord Frederick North in u 1770. U listessu annu, u fratellu di u rè, u Principe Henry, si maritò cù Anne Horton, veduva di classe bassa. U matrimoniu fù disprezzatu da Ghjorghju III, chì pruvò subitu à mette in vigore una lege chì pruibissi à i membri di a famiglia reale di maritassi senza l'autorizazione di u rè. Benchè a legge fessi fronte à l'uppusizione iniziale, ancu da i subordinati di u rè, hè stata infine introdotta in u 1772 cum'è a 'Legge reale di i matrimonii'. Cuntinuà à leghje Sottu Lord Nord hà purtatu parechji cambiamenti, principalmente per appacià quelli chì appartenenu à e culunie americane. Hà annullatu tutte e tasse, eccettu u duvere nantu à u tè, chì secondu u rè era necessariu di riscattà. In u 1773, in ciò chì hè statu cunsideratu un sfortunatu incidente, assai tè hè statu lampatu in mare da i culoni americani. Dopu, Lord North, in cunsultazione cù William Pitt, hè statu ubligatu à piglià passi duri. Hà chjusu u Portu di Boston, è hà annunziatu chì u rè hà da selezziunà i membri di a Càmera Superiore di a Legislatura. Questu hà purtatu à e proteste trà i culoni, chì avianu fattu di ogni pruvincia una autogovernata, ignurendu u putere di u rè. A prutesta hà purtatu à a 'Battaglia di Concordia' è a 'Battaglia di Lexington' in u 1775. Di lugliu 1776, l'indipendenza hè stata dichjarata in America, accusendu Ghjorghju III d'avè saccheghjatu e culunie, causendu disturbi. À a 'Battaglia di Saratoga', chì hè stata cumbattuta l'annu dopu, u ufficiale britannicu John Burgoyne hè statu scunfittu da i culoni. A 'Guerra d'Andipendenza Americana' hà continuatu, è u guvernu britannicu hà duvutu incorre in spese pesanti per cuntinuà à luttà. Mentre i britannichi sò stati vittoriosi à a 'Battaglia di Guilford Court House' è a 'Battaglia di Camden', anu persu per l'Americani in u 'Siege of Charleston' è u 'Siege of Yorktown'. In u 1781, Lord North rinunciò à u postu di primu ministru, è u rè ùn ebbe altra scelta chè di cuncede a scunfitta è di dà à l'America a so libertà. In i prossimi dui anni, i 'Trattati di Parigi' sò stati firmati, è questu avvenimentu hà marcatu a fine di a 'Guerra Americana d'Indipendenza'. À l’iniziu, Lord Rockingham hè statu numinatu primu ministru dopu a demissione di Lord North. Tuttavia, dopu à a so morte in pochi mesi, hè statu Lord Shelburne chì hà presu u postu di primu ministru. Dopu un annu, Lord Shelburne hè statu cacciatu è William Cavendish, u duca di Portland, hà rimpiazzatu l'anzianu cum'è primu ministru. Hè statu aiutatu da Charles James Fox cum'è secretariu di l'Affari Esteri, è Lord North cum'è ministru di l'internu. In u 1783, William Pitt u Ghjovanu hà rimpiazzatu u duca di Portland cum'è primu ministru, per via di parechje misure prese da u rè per caccià Fox da l'uffiziu. Pitt hè diventatu u più ghjovanu statista britannicu mai statu u primu ministru di a Gran Bretagna. Cuntinuà à leghje quì sottu Dopu à l'appuntamentu di Pitt, parechji cambiamenti pusitivi sò stati introdutti in u paese chì anu aumentatu a pupularità di u novu primu ministru è di u rè. George III era ammiratu per a so natura religiosa è a fedeltà versu a so moglia. Versu a fine di u 1780, George III hè diventatu malatu mentale, è hè statu prestu cunsideratu incapace di guvernà a nazione. Ci sò stati discorsi di u Principe di Galles chì diventerà reggente è chì guvernerà u paese à a piazza di u babbu. Tuttavia, prima chì a decisione puderia esse presa da a 'Casa di i Cumuni', a salute di u rè hà miglioratu. U rè continuò à esse ammiratu da i so sudditi, soprattuttu quandu era indulgente versu duie persone chì pruvavanu à attaccallu. Prestu, ci sò stati parechji altri cambiamenti in l'uffiziu di u primu ministru, ma nisuna di e decisioni pigliate da George III ùn hà avutu alcuna significazione maiò. In u 1810, u rè era diventatu vechju, è avia patitu di varie malatie, cumprese malatie mentali. Dentru l'annu dopu, ùn era più capace di fà e so funzioni regale. Hè u figliolu Principe di Galles, Ghjorghju IV, chì agisce da rigente. Sottu u so cumandu, e battaglie contr'à Napulione sò state vince. Opere maiò Sutta stu famosu regnu di u rè, ci hè stata una crescita drastica in a produzzione agricula in a nazione. Hà assicuratu ancu chì u sviluppu custante si fessi in e zone industriale è scientifica. A pupulazione rurale fiurì in Gran Bretagna, è queste persone sò state finalmente impiegate durante a Rivoluzione Industriale. Vita Persunale & Lascita L'8 di settembre di u 1761, u rè Ghjorghju III si maritò cù a principessa Charlotte di Meclemburgo-Strelitz à a 'Cappella Reale' di u Palazzu di San Ghjacumu. A coppia reale avia 15 figlioli, di i quali a principessa Amelia è u principe Federicu eranu i so figlioli preferiti. I soli dui figlioli chì guvernavanu l'Inghilterra cum'è rè eranu Ghjorghju IV è Guglielmu IV. George III hè mortu u 29 di ghjennaghju 1820 à u castellu di Windsor. A so moglia era morta dui anni prima in u 1818. Trivia Stu rè britannicu era u solu à ùn avè mai avutu una concubina, è era cunnisciutu per esse statu fidelu à a so moglia per tutta a so vita. George III hà campatu per 81 anni è 239 ghjorni è hà regnatu per 59 anni è 96 ghjorni, più longu di qualsiasi di i so predecessori è di i re successivi. A Regina Victoria è Elisabetta II sò i soli dui successori chì anu sopravvissutu è regnatu più di ellu.