Biografia di George Washington Vanderbilt II

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 14 di nuvembre , 1862





Mortu à l'età: 51

Sun Sign: Scorpione



Natu in:Paesu novu

Famosu cum'è:Cullettore d'arte



Omi Americani Omi Scorpione

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Edith Vanderbilt



babbu:William Henry Vanderbilt



fratelli:Cornelius Vanderbilt 2

zitelli:Cornelia Stuyvesant Vanderbilt

Mortu in: U 6 di marzu , 1914

locu di morte:Washington, D.C.

Fundatore / Cofundatore:Biltmore Farms

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Briana Jungwirth Mason Disick Filippu Joncas Radios Perlman

Quale era George Washington Vanderbilt II?

George Washington Vanderbilt era un cullettore d'arte principalmente cunnisciutu per u fastuosu Biltmore Estate ch'ellu hà custruitu in Carolina di u Nordu. U duminiu hè a più grande casa privata di i Stati Uniti è hè ancu di pruprietà di unu di i discendenti di Vanderbilt. U duminiu di 250 stanze hè unu di l'esempii i più impurtanti di l'Età Dorata. Natu in a famosa è ricca famiglia Vanderbilt cum'è unu di i figlioli di l'impresariu imprenditore William Henry 'Billy' Vanderbilt, George Vanderbilt era destinatu à guidà una vita lussuosa marcata da fastose mostre di ricchezza. Era u zitellu più chjucu di a so famiglia è u preferitu di i so parenti. Da ghjovanu era timidu è introvertitu è ​​era ingannatu à i libri è altre attività intellettuali. Era particularmente interessatu à leghje libri di filusufia è hà ancu pigliatu un grande interessu per a vasta collezione d'arte di a so famiglia. Cum'è membru di una famiglia ricca, hà avutu u privilegiu di viaghjà assai in paesi stranieri è hà amparatu parechje lingue. Era benedettu cun un forte sensu esteticu è aspirava à custruì una grande è bella casa in stile châteauesque, aduprendu castelli rinascimentali francesi. Cuncepitu da l'architettu di New York Richard Morris Hunt, a so casa in Carolina di u Nordu hè stata cumpletata in u 1895 è hà guadagnatu assai impurtanza per esse a più grande casa di i Stati Uniti. U duminiu hè statu designatu Marcu Storicu Naziunale in u 1964 Creditu d'imaghjini https://fadedapron.wordpress.com/category/by-rachel/page/7/ Creditu d'imaghjini http://girlsinwhitedressesblog.com/2015/08/04/southeast-vacation-biltmore-estate/ Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce George Washington Vanderbilt hè natu u 14 di nuvembre di u 1862, in New Dorp, Staten Island, New York, da u prominente imprenditore è filantropu William Henry Vanderbilt è Maria Louisa Kissam. U so babbu era ancu un famosu cullettore di pitture. George era u più chjucu di l'ottu figlioli di a coppia. Tutti i so genitori, in particulare u so babbu, l'anu piaciutu. Hà ricivutu a so educazione da e scole private lucale è in casa da i tutori. Era un zitellu intelligente chì mostrava una sete di cunniscenza. Hà amatu a lettura è si hè dimustratu un bellu studiente. Da adolescente, hè diventatu ossessionatu da i libri è hè diventatu un lettore vorace. Hà ancu fattu una nota di i libri ch'ellu avia lettu in u so quaternu. Hà ancu mantenutu diligentemente un ghjurnale persunale. U so babbu pussidia mansioni eleganti in New York è Newport è un duminiu campagnolu di 800 ettari in Long Island. Una di e dimore di u 640 Fifth Avenue, compia quandu George era ghjovanu, era cunsiderata a casa più grande è più splendida di Manhattan. A casa era dotata di l'ultime comodità tecnologiche cum'è refrigerazione è telefoni. Ancu s’ellu hà sviluppatu un interessu per e cullezzione d’arte di u babbu, ùn hè mai statu assai interessatu à l’affari di a famiglia o à l’affari finanziarii. Hà fattu un interessu esteticu in e pruprietà di a famiglia è hà supervisatu i disegni di i so quartieri privati ​​è di a biblioteca personale in a so mansione di Manhattan. Viaghjò assai è visitò diverse parti di i Stati Uniti è di l'Europa da giovanu è fù assai impressiunatu da l'appellu artisticu di l'architettura francese. Risultatu di esse un largu viaghjadore, diventa ancu fluente in ottu lingue strangere. Hà prumuvutu a so educazione furmale à l'Università di Columbia è si hè graduatu cun alti onori. Cuntinuà à leghje Sottu Anni dopu U so babbu Guglielmu hè mortu in u 1885. À a so morte, a so grande fortuna di circa 200 milioni di dollari hè stata spartuta trà i so figlioli, a maiò parte di i quali era spartuta trà i so dui figlioli maiò, Cornelius Vanderbilt II è William K. Vanderbilt. George hà ereditatu 5 milioni di dollari à a morte di u babbu. Avia dighjà ereditatu 1 millione di dollari pochi anni fà da u so missiavu è avia ricevutu un millione di dollari da u babbu u so 21esimu anniversariu. Postu ch'ellu ùn era micca assai interessatu à l'imprese di famiglia, lasciò cun piacè i so fratelli maiò gestisce l'impresa di famiglia Vanderbilt. Avà curria a splutazioni famigliali in New Dorp è Woodland Beach. Avà chì avia assai ricchezza è tempu di piacè in manu, hà cuminciatu à scopre a regione intornu à a Carolina di u Nordu cumu avia intesu parlà di a bellezza scenica di u locu. Hà trovu chì u locu era bellu bellu. E cundizioni climatichi in Carolina di u Nordu eranu ancu piacevuli, dunque hà avutu l'idea di custruisce una casa di vacanze quì. Prestu hà cuminciatu à cumprà terreni in Carolina di u Nordu, è hà assuciatu à Richard Morris Hunt cum'è architettu di custruzzione è à Frederick Law Olmsted cum'è architettu di paisaghju. Sia Hunt sia Olmsted eranu architetti ben cunnisciuti chì avianu travagliatu prima annantu à alcuni prughjetti famosi. George Vanderbilt hà vulsutu chì a so casa di vacanze sia unica è differente da quelle custruite da altri americani prominenti. U cuncepimentu di a so casa era assai inspiratu da l'architettura europea, in particulare u Manoir Waddesdon in Inghilterra è u Chateau de Blois in a Valle di a Loira in Francia. A custruzzione di a casa principia in u 1889. Per facilità u prugettu à grande scala, una fabbrica di travagliu di u legnu è un fornu di mattoni, chì pruducianu 32.000 mattoni à ghjornu, sò stati custruiti in situ. Un spronu di ferrovia di trè chilometri hè statu custruitu per purtà materiali à u situ di custruzzione. Vanderbilt era tutalmente impegnatu à custruisce una mansione unica è bella è ùn hà lasciatu nisuna petra in i so sforzi per custruisce una casa veramente esotica. Hà spesu assai in l'acquistu di arazzi, tappeti, stampe, biancheria è oggetti decorativi, tutti datati trà u XVu seculu è a fine di u 19u seculu per arredà a casa. U magnificu duminiu, chjamatu u duminiu Biltmore, hè statu finalmente apertu à a famiglia è l'amichi di tuttu u paese a vigilia di Natale 1895. Parechji invitati notevuli anu visitatu a casa cù l'anni, è u duminiu Biltmore hà guadagnatu assai impurtanza in u tempu à vene. Opere maiò George Washington Vanderbilt hè ricurdatu megliu per a custruzzione di a più grande casa privata in i Stati Uniti - u Biltmore Estate in North Carolina. Spartuta nantu à 178.926 piedi quadrati di spaziu, a casa hè stata classificata ottava in l'Architettura Preferita d'America da l'Istitutu Americanu di Architetti. Hè una grande attrazione turistica in North Carolina Occidentale cù guasi 1 milione di visitatori ogni annu. Vita Persunale & Lascita George Washington Vanderbilt hà maritatu Edith Stuyvesant Dresser di ghjugnu 1898 à a Cattedrale Americana di Parigi, in Francia. U so unicu figliolu, una figliola chjamata Cornelia Stuyvesant Vanderbilt, hè nata in u 1900. Hè mortu à l'età relativamente ghjovana di 51 u 6 di marzu di u 1914 dopu cumplicazioni dopu una appendectomia in Washington, D.C.