Biografia di H. G. Wells

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 21 di settembre , 1866





Mortu à l'età: 79

Sun Sign: Virgo



Cunnisciutu ancu cum'è:Herbert George Wells

Paese di Nascita: Inghilterra



Natu in:Bromley, Kent

Famosu cum'è:Scrittore



Mancinu Scrittori di Scienza Fiction



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Amy Catherine Robbins (1895-1927), a so morte), Isabel Mary Wells (1891-1894)

babbu:Ghjiseppu Wells

mamma:Sarah Neal

zitelli:Anthony West, G. P. Wells

Mortu in: U 13 d'Agostu , 1946

locu di morte:Londra

Fundatore / Cofundatore:Diabetes UK

Più Fatti

educazione:Royal College of Science, Imperial College di Londra

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

William Golding Sir Arthur Char ... Douglas Adams Stephen Hawking

Quale era H. G. Wells?

Herbert George Wells, spessu chjamatu H. G. Wells, era un scrittore inglese più cunnisciutu per e so opere di scienza fittizia chì danu una visione di l'avvene. Era ben cunnisciutu per esse capace in parechji altri generi dinò, è avia scrittu parechji rumanzi, nuvelle, biografie è autobiografie. Un lettore appassiunatu da giovanu età, hà lettu libri di Washington Irving, Charles Dickens, Jonathan Swift, Voltaire, è assai altri scrittori impurtanti di u periodu di i Lumi. E so opere sò state influenzate da elli in un certu modu o in l'altru. Mentre era à l'università, hà cunsacratu assai di u so tempu à a scrittura è una di e so nuvelle nant'à i viaghji in u tempu, 'The Chronic Argonauts', publicata in un ghjurnale, hà fattu vede u so talentu cum'è scrittore à vene. Futuristu, hè diventatu una sensazione literaria cù a publicazione di u so rumanzu 'A Macchina di u Tempu'. In più di a finzione, hà scrittu sàtiri suciali, saggi, articuli è libri di non-fiction. Hà travagliatu ancu cum'è revisore di libri per parechji anni è hà prumuvutu a carriera di altri scrittori cum'è James Joyce è Joseph Conrad. Sozialistu francu, sustene apertamente opinioni pacifiste, è a maiò parte di e so opere successive sò state pulitiche è pedagogiche. Wells era ancu un artista, è spessu illustrava i sfondi è e pagine di titulu di e so proprie opere. Ancu dopu sette decennii di a so morte, hè ricurdatu cum'è futurista è un grande autore.

Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

I più Grandi Autori di Scienza Fiction H. G. Wells Creditu d'imaghjini https://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw162289/HG-Wells Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:H._G._Wells_Daily_Mirror.jpg
(Autore scunnisciutu / Dominiu publicu) Creditu d'imaghjini https://www.rbth.com/literature/2015/05/08/flowers_and_stalin_hg_wells_in_russia_45809.html Creditu d'imaghjini https://www.prestigeapartments.co.uk/our-blog/2015/october/09/the-history-of-hg-wells Creditu d'imaghjini https://www.newstatesman.com/archive/2013/12/h-g-wells-man-i-knew Creditu d'imaghjini https://www.britishpathe.com/gallery/best-epitaphs/9Scrittori Britannichi di Scienza Fiction Virgo Men Carriera Durante più di 50 anni, H. G. Wells hà dedicatu a so vita à a scrittura, è à un certu puntu di u tempu, hà scrittu trè libri à l'annu, in media. In fattu, parechji u criticavanu per u so tremendu vulume di travagliu. U so primu libru hè statu u 'Manuale di Biologia' publicatu in u 1893. In u 1895, diventa una sensazione literaria cù a publicazione di u so primu rumanzu 'A Macchina di u Tempu'. Stu rumanzu hè statu seguitu da una seria di rumanzi di scienza finta chì l'anu fattu u babbu di a finta scienza. I so famosi rumanzi di scienza fittizia includenu 'A visita meravigliosa' publicata in u 1895, 'L'Isula di u Duttore Moreau' publicata in u 1896, 'L'omu invisibile' publicata in u 1897, 'A guerra di i mondi' in u 1898, 'I primi omi in a Luna 'in u 1901, è' U manghjà di i dei 'in u 1904. Parechji di i so nuvelli sò stati racolti in' U Bacillus rubatu ', publicatu in u 1895; 'A Storia Plattner' publicata in u 1897; è 'Tales of Space and Time', publicatu in u 1899. Durante parechji anni, hà servutu cum'è revisore di libri in a 'Saturday Review'. In u 1901, hà publicatu u so primu libru di non-fiction chjamatu 'Anticipazioni', in u quale hà fattu parechje previsioni, assai di e quali à a fine sò diventate realtà. Queste includenu u sviluppu di e grandi cità è periferie, a mundialisazione ecunomica, è qualchì futura disputa militare. Era sucialistu, è hà scrittu annantu à a classa suciale è a disparità ecunomica in libri cum'è «Kipps», publicatu in u 1905. In «A Storia di u sgiò Polly», hà parlatu di a vita di classe media-bassa. I critichi credenu ch'ellu sia statu influenzatu da Charles Dickens. Hà ancu pruvatu e so mani à scrive cumedie cum'è 'Mr. Britling Sees It Through ', publicatu in u 1916. Hè citatu per esse un capolavoru di l'esperienza di guerra in Inghilterra. U so rumanzu 'U mondu liberatu' hè ancu diventatu pupulare, postu ch'ellu prevede a scissione di l'atomu è a creazione di bombe atomiche, chì à a fine s'hè fatta realtà. 'The Outline of History'-una di e so opere più pupulare - hè stata publicata in u 1920. Stu libru di trè volumi vende più di dui milioni di copie, è hè statu traduttu in parechje lingue. U libru cuminciò cù a preistoria è s'aventurò in l'avvenimenti maiò di u mondu cuntempuraniu, cumpresa a Prima Guerra Mundiale. Avia mintuvatu chì una altra grande guerra avaria da fà in l'avvene. Wells hà scrittu libri finu à a fine di a so vita, ma a so attitudine hà subitu un cambiamentu maiò in i so ultimi ghjorni. A so visione s'oscurò è era impurtante in i so ultimi travagli. U so rumanzu 'Mente à a fine di u so ligame', publicatu in u 1945, hè statu criticatu mentre parlava di a fine di l'umanità. I critichi anu cridutu chì, à causa di a so salute peghju, era in un statu mentale negativu. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1933, hà publicatu un sceneggiu cinematograficu in forma di rumanzu chjamatu 'A forma di e cose à vene'. Hè stata fatta in u filmu 'Cose da vene' in u 1936, pruduttu da Alexander Korda. Opere maiò H. G. Wells hè diventatu pupulare quasi da a notte à a publicazione di u rumanzu 'The Time Machine'. U libru parla di un scientistu chì crea una macchina di viaghju in u tempu. Esplora ancu aspetti suciali è scientifichi, da i cunflitti di classi à l'evoluzione. U rumanzu hè statu adattatu in trè filmi, duie versioni televisive, è parechji libri di fumetti. Hà ispiratu ancu parechje altre opere di fizzione annantu à l'anni. U rumanzu di scenza fizzione 1896 'L'Isula di u Duttore Moreau' hè un altru travagliu significativu di Wells. Racconta a storia di un omu chì incontra un scientistu chì cunduce qualchì sperimentu spaventosu annantu à l'animali cù a speranza di creà nuove spezie nantu à a terra. U rumanzu hè statu trasfurmatu in filmi è altre adattazioni parechje volte. 'L'omu invisibile' hè un altru rumanzu pupulare di scenza fizzione di Wells. U libru parla di un scientistu chì si face invisibile è sottumette una trasfurmazione persunale fosca. Hè statu adattatu in numerosi filmi è serie TV. U so rumanzu di scienza-fizzione, 'A Guerra di i Mondi', hè statu serializatu in u 1897 da a rivista britannica 'Pearson's Magazine' è da 'Cosmopolitan' in i Stati Uniti. A storia hè nantu à un cunflittu trà l'omu è una razza extraterrestra. Ancu se u rumanzu hè statu assai elogiatu da a critica, alcuni anu criticatu a natura brutale di l'eventi narrati in u libru. Premii è Rializazioni H. G. Wells hè statu numinatu quattru volte per u Premiu Nobel di Letteratura. In u 1932, era un candidatu seriu, ma persu per John Galsworthy, chì hà ricevutu u premiu per 'Forsyte Saga'. Vita Persunale H. G. Wells hà maritatu cù a so cugina Isabel Mary Wells in u 1891, ma si sò separati in u 1894 dopu chì s'era innamuratu di a so studiente Amy Catherine Robbins, cunnisciuta ancu cum'è Jane. Si maritaru in u 1895 dopu avè divorziatu d'Isabel. Ellu è Jane avianu dui figlioli inseme, George Philip è Frank. Pensatore liberu nantu à u sessu è a sessualità, hà avutu numerosi affari è relazioni, malgradu esse maritatu. Queste donne sò diventate ancu ispirazioni per alcuni di i so caratteri. Più tardi, si separò da Jane. In u 1909, hà avutu una figliola Anna-Jane cù u scrittore Amber Reeves, cù quale hà avutu una relazione. Hà avutu ancu una relazione cù a scrittore feminista Rebecca West, chì hà purtatu à u so figliolu Anthony. A so moglia Jane hè morta di cancheru in u 1927. Hà visitatu a Russia trè volte, in u 1914, u 1920 è u 1934. In u 1920, hà scontru u so amicu Maxim Gorky, è cun u so aiutu, hà scontru à Vladimir Lenin. Più tardi, hà scrittu u libru «A Russia in l'Ombre», induve hà descrittu a Russia chì si ripresa da un crollu suciale tutale. In 1934, hà visitatu i Stati Uniti è hà scontru u presidente Franklin D. Roosevelt. Quellu annu, hà visitatu ancu l'Unione Soviètica è hà intervistatu Ghjiseppu Stalin per a rivista New Statesman. Cum'è candidatu di u Partitu Laburista, hè candidatu à u parlamentu in u 1922 è in u 1923, ma ùn hà micca successu. Hè mortu u 13 d'aostu 1946, in Londra, à l'età di 79 anni. A causa di a so morte ùn era micca specificata. U duttore John Hammond hà fundatu a Società H.G. Wells in u 1960. Prumove l'opere è i penseri di Wells.