Biografia di Harriet Tubman

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: 1822





Mortu à l'età: 91

Sun Sign: pesciu



Paese di Nascita: Stati Uniti

Natu in:Contea di Dorchester, Maryland, Stati Uniti



Famosu cum'è:Abuliziunistu

Citazioni Da Harriet Tubman Feministi



Famiglia:

Conjoint / Ex-:John Tubman (m. 1844-1851), Nelson Davis (m. 1869-1888)



babbu:Ben

mamma:Harriet Greene

fratelli:Benjamin, Henry, Linah, Mariah Ritty,Maryland,Afro-Americanu Da Maryland

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Mosè Candace Owens Rosario Dawson Fran Drescher

Quale era Harriet Tubman?

Harriet Tubman era un attivista puliticu americanu è abolizionistu. Natu in schiavitù, Harriet scappò da a cattività è hà purtatu missioni di salvataggio 13 per liberà circa 70 persone schiavi. Aiutà l'altri neri schiavi à fughje u so miseru destinu è cunduce una vita di dignità hè diventata a missione di a so vita. Hà avutu una zitiddina assai dura postu chì era nata da genitori chì eranu schiavi legati. Cum'è una picciotta, hè stata fatta per fà un travagliu di ritornu. Hè stata ancu sottumessa à assaltu fisicu; una volta, hè stata colpita in capu cusì forte chì hà patitu attacchi, attacchi narcolettichi, è severi mal di testa per tutta a so vita. Ma ùn hè mai stata scunfortata da i so prublemi è si hè impegnata per aiutà l'altri populi, cumpresi a famiglia è l'amichi, à fughje a schiavitù. Hà travagliatu ancu cum'è culinaria, infermiera è spia per l'Armata di l'Unione durante a 'Guerra Civile Americana' è hè diventata a prima donna à guidà una spedizione armata in a guerra quandu hà guidatu diverse centinaia di schiavi in ​​u 'Combahee River Raid'. Hà ghjucatu un rolu attivu in u muvimentu di u suffragiu di e donne in New York è hà passatu i so anni dopu à curà a so famiglia è altre persone in bisognu.

Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

I Modelli di Rolu Femminili I più Inspiranti Fora di Hollywood Harriet Tubman Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=IizsbKwZPBc
(Documentariu NHD 2016) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harriet_Tubman_by_Squyer,_NPG,_c1885.jpg
(Artista: Horatio Seymour Squyer, 1848 - 18 dic 1905 [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harriet_Tubman_c1868-69.jpg
(Benjamin F. Powelson [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harriet_Tubman_late_in_life3.jpg
(Vede a pagina per l'autore [Dominiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harriet_Tubman.jpg
(Harriet Tubman [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=Tnau4en4Tow
(USA OGGI) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=v0wbiNGVDr8
(Erin Lawson)Tù,CambiaCuntinuà à leghje SottuNeri Diversi Militanti Politichi Attivisti Suciali Neri Anni dopu Hè stata malata in 1849 dueto chì u so valore cum'è schiavu diminuì. U so pruprietariu Edward Brodess circava di vende la ma ùn truvava micca un cumpratore. U so pruprietariu hè mortu u stessu annu è e probabilità di esse venduta aumentanu. Hè scappata in u 1849, cù dui di i so fratelli. Ma à settimane dopu à a so scappata, i so fratelli anu decisu di vultà è hè stata ubligata à vultà cun elli. Dopu hà scappatu sola, fendu usu di una rete cunnisciuta cum'è 'Ferrovia Sotterranea' chì era cumposta da neri liberi è schiavi è abolizionisti è attivisti bianchi. Hà viaghjatu per quasi 90 chilometri à pedi per ghjunghje infine à Filadelfia, a so destinazione. Ancu se era libera avà, spessu pensava à a so famiglia è à l'altri sempre in schiavitù in u Maryland. Intornu à questu tempu, u Cungressu di i Stati Uniti hà passatu a 'Legge Fugitive Slave di 1850' chì rende illegale per ogni cittadinu di aiutà i schiavi à scappà. Hà fattu parechji viaghji in Maryland è hà aiutatu à salvà parechji di i so parenti ch'ella hà purtatu in modu sicuru in Filadelfia. Hà fattu cunniscenza di l'abolizionista Thomas Garrett è si crede chì hà travagliatu cun ellu. Dopu chì a 'Legge di i Sclavi Fugitivi' hè stata passata, i schiavi scappati anu cuminciatu à migrà in Canada chì u nordu di i Stati Uniti era assai periculosu per elli. Tubman hà guidatu un gruppu di 11 fuggitivi versu u nordu è probabilmente si hè firmatu in casa di l'abolizionistu Frederick Douglass. Durante un periodu di 11 anni, hà fattu parechje visite in Maryland è hà salvatu parechji schiavi, cumprendu parechji membri di a so famiglia. 'A Guerra Civile Americana' scoppia in u 1861 è Tubman s'unì à l'Armata di l'Unione. Hà servitu d'infermiera è hà curatu i suldati chì soffrenu di malatie cum'è a disenteria è a varicella. U travagliu era fisicamente stancu è hà ancu affrontatu prublemi finanziarii. Hè diventata a prima donna à guidà un assaltu armatu durante a 'Guerra Civile Americana' quandu leda un gruppu di più di 700 schiavi in ​​u 'Combahee River Raid.' Continue Reading Sottu Dopu hà travagliatu per prumove u suffragiu di e donne è hà curatu i so genitori anziani. . Citazioni: I Donne Americane Donne Attiviste Attivisti Americani Opere maiò Era un abolizionistu assai rispettatu è hà guidatu centinaie di schiavi à a so libertà. Hà avutu un rolu assai impurtante in a guerra civile, curendu i malati è guidendu una forza armata in u 'Combahee River Raid.' Hè cunsiderata cum'è una di e più impurtanti civili in a storia di l'America prima di 'A Guerra Civile'.Attivisti Suciali Femminili Donne Americane Attiviste Riformatori Suciali Americani Premii è Rializazioni U Serviziu Postale di i Stati Uniti hà publicatu un timbru in u so onore in u 1978. «The Empire State Federation of Women’s Clubs» hà alzatu una lapida per Harriet Tubman in 1937 chì hè stata eventualmente elencata in u «National Register of Historic Places» in u 1999. Citazioni: Tù Militanti Politichi Americani Riformatori Suciali Femminili Americani Militanti Politichi Femminili Americani Vita Persunale & Lascita Si maritò cù John Tubman, un neru liberu, in u 1844. Tuttavia, ùn sustene micca u so sognu di fughje in Filadelfia. Per quessa, hà avutu da lascià ellu è scappà. Quand'ella hè vultata per piglià u maritu cun ella, hà scupertu ch'ellu s'era maritatu di novu. Sposò un veteranu di a 'Guerra Civile' chjamatu Nelson Davis in u 1869 è inseme anu aduttatu una zitella. Una signora religiosa, hè stata implicata cù 'A chjesa Sion Episcopale Metodista Africana.' Hà donatu un pezzu di terra à a chjesa per a custruzzione di una casa di vechjaia per e persone indigene di culore. Cù l'età, i prublemi chì hà patitu per via di a ferita di u so capu d'infanzia sò diventati più gravi. Hè morta di pulmonite in u 1913. Trivia A miniserie televisiva 'Una donna chjamata Mosè' hè stata basata nantu à a vita di stu abolizionistu.