Biografia Enricu IV di Francia

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Nickname:E Vert Galant, Henri le Grand, Le Bon Roi Henri, Good King Henry





Anniversariu: U 13 di Dicembre ,1553

Mortu à l'età: 56



Sun Sign: Sagittariu

Natu in:Pau, Pyrénées-Atlantiques



Famosu cum'è:Rè di Francia, rè di Navarra

Imperatori è Re Omi Francesi



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Margherita di Francia



babbu:Antoine di Navarra

mamma:Jeanne III di Navarra

fratelli:Catalina di Borbone

zitelli:Catherine Henriette de Bourbon, César, Cristina di Francia, duca d'Orléans, duca di Vendôme, Elisabetta di Francia, Gaston,Assassiniu

Fundatore / Cofundatore:Prytanée Militare Naziunale

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Albert II, Prin ... Napulione Buonaparte Guglielmu u Cun ... Carlu X di Fr ...

Quale hè Enricu IV di Francia?

Enricu IV di Francia, chì hà guvernatu da u 1589 finu à a so morte in u 1610, hè statu u primu monarca borbonicu à pusà nantu à u tronu di Francia. Nanzu à què, era cunnisciutu cum'è Enricu III di Navarra è guverna nantu à u statu da u 1572 à u 1610. L'ascendenza di Enricu IV à u tronu di Francia hè stata assuciata da una cuntruversa. U so predecessore, u rè Enricu III appartenia à a casa di Valois. Ùn avia alcunu successore maschile è a lege Salica ùn permettia micca à e donne o à i so discendenti di occupà u tronu. D'altra parte, Enricu di Navarra era u prossimu discendente agnaticu di u Rè Luigi IX. Di conseguenza, Enricu III hè statu ubligatu à ricunnosce lu cum'è u so successore. Eppuru, parechji nobili si sò opposti à a so successione per via chì Enricu era prutestante. In ultimamente, hà avutu aduprà u putere militare per occupà u tronu. In listessu tempu, era un omu di visione è di curagiu. Prestu hà vintu u core di i so sughjetti per mezu di assai atti benevulenti. Sottu à ellu, a Francia hà avutu una relativa prosperità è a so primura per u statu finanziariu di i fagiani hè stata assai apprezzata. Hè statu spessu chjamatu «Bon Rè Enricu» da i so sughjetti fideli. Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Henry_IV_of_France#/media/File:Henry_IV_en_Herculeus_terrassant_l_Hydre_de_Lerne_cad_La_ligue_Catholique_Atelier_Toussaint_Dubreuil_circa_1600.jpg
(Circulu di Toussaint Dubreuil [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Henry_IV_of_France#/media/File:Henri-Pourbus.jpg
(Bot Upload di File / duminiu publicu) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Fichier:Henry_IV_of_france_by_pourbous_younger.jpg
(Frans Pourbus u Ghjovanu [Dominiu publicu]) Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce U rè Enricu IV di Francia hè natu u 13 di dicembre di u 1553 da a regina Ghjuvanna III di Navarra è Bearn è u so consorte u rè Antoine de Bourbon in Pau. A coppia hà avutu cinque figlioli, di i quali Enricu III di Navarra hè natu secondu. Per mezu di u babbu, era un discendente direttu di u rè di u XIIImu seculu, Luigi IX di Francia. Enricu III 'di u fratellu maiò di Navarra Enricu, duca di Beaumont hè mortu à l'età di dui anni in u 1553 è u so fratellu minore Louis Charles, conte di Marle morse in u 1557. Questu hà fattu di ellu l'unicu figliolu sopravvissutu di a regina regnante. Siccomu Antoine de Bourbon era cattolicu, Enricu III fù battezu cum'è unu. Da u 1561 à u 1566 Enricu III di Navarra hà passatu assai tempu cù i so cugini di siconda, i figlioli di u rè Enricu II di Francia. Hè statu ripurtatu à Bearn quandu hà compiu 13 anni. A so educazione militare hà principiatu versu u listessu tempu. A regina, chì era seguita di Ghjuvanni Calvinu, cuminciò à allivallu cum'è Protestante. À quellu tempu, u cunflittu trà i Protestanti è i Cattolici avia iniziatu. In u vaghjimu di u 1567, a regina hà lanciatu una spedizione contr'à i nobili cattolici ribelli in a Navarra meridionale. Henri III, chì avia allora circa quattordici anni, hè diventatu u so capu nominale. Henri III di Navarra fece una altra spedizione in u 1568; sta volta sottu a direzzione di u so cugnatu Luigi I di Borbone, principe di Condé. Tuttavia, sò stati scunfitti u 30 di marzu di u 1569. U ghjovanu Principe ebbe tandu una furmazione militare ulteriore sottu à Gaspard de Coligny. In u 1570, Henri III di Navarra hè statu messu à capu di l'armata huguenota. A longa campagna attraversu una zona devastata hà inculcatu in ellu un spiritu militare chì li fermerebbe per u restu di a so vita. Si distingue specialmente u 26 di ghjugnu à a battaglia di Arnay-le-duc. A pace hè stata cunclusa in Agostu, 1570. Per rinfurzà a pace, u matrimoniu hè statu arrangiatu trà u Principe Enricu III di Navarra è Margherita di Valois, a figliola di u Rè Enricu II di Francia. Tuttavia, prima chì u matrimoniu pudessi esse sulennatu a regina di Navarra, Joan III, hè morta u 9 di ghjugnu di u 1572. Continue Reading below Cum'è u rè di Navarra U babbu di Henri Antoine de Bourbon era digià mortu in u 1562. À a morte di a mamma in u 1572, Henri ascende avà u tronu di Navarra è principia à esse cunnisciutu cum'è Henri III di Navarra è Sovranu Lord di Bearn. U matrimoniu di Henri cù Margherita di Valois s'hè fattu u 18 d'aostu di u 1572. Fù seguitata da a strage di parechje millaie di prutestanti, ghjunti in Parigi per u matrimoniu. Cunnisciutu in a storia cum'è Massacru di San Bartulumeu, si hè spartu in altre parte di u paese in pocu tempu. U rè Enricu III di Navarra scappò da a morte; ma hà avutu a prumessa di diventà cattolicu. D'altronde, hè statu confinatu à a Corte francese finu à u 1576 è dopu hè scappatu. À a partenza di Parigi, u Rè si riturnò à a chjesa prutestante. À a fine di l'annu, a guerra civile schjattò una volta di più. U rè di Navarra hà manifestatu un sensu cumunu estremu è hà cunvintu i so correligionisti di accettà u Trattatu di Bergerac u 17 di settembre di u 1577. U principe Francescu, duca d'Angiò è Alençon, u fratellu è erede di u rè regnante Enricu III di Francia, sò morti in ghjugnu U 10, 1584. Cù a so morte, Henri III di Navarra diventa l ''erede presuntivu' à u tronu di Francia. Enricu III di Francia ùn avia altra opzione chè di accettallu cum'è u so successore. Tuttavia, perchè Henri III di Navarra era protestante, i nobili cattolici di a corte francese anu rifiutatu di accettallu cum'è u so rè. U Papa li fece parte. U cunflittu hà fattu nasce «A Guerra di i Tre Henri». U 20 d'ottobre di u 1587, Enricu III di Navarra batte l'armata francese à a battaglia di Coutras. A Lega di i Nobili opposti à u rè Enricu III di Navarra hà dunque decisu di circà l'aiutu di u rè cattolicu di Spagna. Altri anu prupostu chì a lege salica sia revucata. Tramindui averianu minatu a suvranità di a Francia. A Lega avia ancu pigliatu u cuntrollu di Parigi. Capendu a situazione, u rè Enricu III di Francia hà decisu di fà a pace cù u rè Enricu III di Navarra. Inseme mettenu assediu à Parigi u 30 di lugliu di u 1589. Tuttavia, u rè Enricu III di Francia hè statu assassinatu u 2 d'aostu è cun quellu rè Enricu III di Navarra diventa u capu titulare di Francia. A guerra trà u Rè è a Lega si trascinò per nove anni. Parechji di i nobili chì si sò partuti cù u rè Enricu III di Francia anu abbandunatu a Navarra. Ancu s’ellu hà vintu une poche di guerre maiò, Parigi ferma sottu u cuntrollu di a Lega. A so armata era ancu stanca. Cuntinuà à leghje Sottu Cum'è u rè Enricu IV di Francia Infine, nantu à i cunsiglii di a so amante Gabriella d'Estrées, Enricu III di Navarra hà decisu di cunvertì si à u Cattolicesimu. U 25 lugliu 1593 hà annunziatu a so intenzione è hè diventatu accettabile per a grande maggioranza di i so sudditi. U 27 di ferraghju di u 1594 u rè Enricu III di Navarra hè statu incurunatu cum'è rè Enricu IV di Francia in a cattedrale di Chartres. Tuttavia, a Lega di i Nobili era sempre assai forte è aiutata da u Rè di Spagna, anu cuntinuatu a so ribellione. Dunque, in ghjennaghju 1595, u novu Rè li hà dichjaratu a guerra. Di ghjugnu 1595, avia scunfittu i nobili rimanenti è i so alleati spagnoli in Fontaine-Française in Borgogna. In u 1597, avia catturatu Amien. U 2 di maghju 1598 a pace di Vervins hè stata ghjunta trà Francia è Spagna. U rè Enricu IV di Francia avia avà u tempu di cuncentrassi per ristabilisce l'ordine è purtà prosperità à u so novu regnu. Rializazioni di u rè Enricu IV di Francia U 13 d'aprile 1598, Enricu IV di Francia hà firmatu l'Edittu di Nantes. Hà cunfirmatu u Cattolicesimu Rumanu cum'è a religione di u Statu è in listessu tempu, hà cuncessu a libertà religiosa à i Protestanti. Hè ancu finitu in modu efficace a Guerra di Religione chì avia afflittu a Francia per un bellu pezzu. Dopu hà pigliatu a so menti versu migliurà a situazione finanziaria di u so guvernu. L'Edittu di Paulette, dichjaratu in u 1604, l'aiutò à eliminà u debitu naziunale è à creà una riserva. Tuttavia, hà ancu limitatu u so putere di appuntamenti in larga misura. Per migliurà a cundizione di i so sughjetti hà cuminciatu à drenà e paludi è à prumove l'agricultura. Hà incuragitu ancu a fabricazione d'articuli di lussu cum'è a seta, a vetreria è i arazzi, chì prima eranu impurtati da fora. Per migliurà u trasportu, hà custruitu assai canali, ponti è autostrade. Nant'à u fronti militare, hà furtificatu a fruntiera di u paese è hà rinfurzatu l'armata. Hà firmatu una serie di trattati cù putenze straniere è hà mandatu emissarii in Estremu Oriente è in India. Hà previstu ancu di trasfurmà Parigi in un centru d'arte è d'educazione. U Collège Prytanée Militaire de la Flèche hè statu custruitu à u so tempu. Vita Persunale & Lascita Cum'è Rè Enricu III di Navarra, s'era maritatu cù Margherita di Valois, a figliola di u rè Enricu II di Francia, u 18 d'aostu 1572. Tuttavia, a coppia campava per suprattuttu à parte è ùn avianu alcun prublema. In u 1590, u rè scontra à Gabrielle d'Estrées è s'innamora d'ella. Ancu se u rè era digià maritatu, a coppia era apertamente affettuosa l'una cù l'altra. Gabrielle hà ancu accumpagnatu u rè in e so spedizioni di guerra è hà pigliatu cura personale di ellu. Hà avutu trè figlioli da ellu. Appena diventa chjaru chì Enricu IV duveria avè un succissore legittimu. Ancu s'ellu hà vulsutu annullà u so matrimoniu cù Margaret è maritassi cù Gabrielle ma i so cunsiglieri ùn anu micca d'accordu. Tuttavia, u prublema hè statu risoltu da a morte di Gabriell in u 1599. U matrimoniu di u Rè cù Margaret hè statu annullatu in u stessu annu è in uttrovi 1600, u rè si marita cù Marie d 'Medici. A coppia hà avutu sei figlioli, di i quali Luigi XIII, u successore di u rè Enricu IV era u più anzianu. U rè Enricu IV hà pigliatu pochi altri amanti è hà avutu figlioli cun elli. Per un tale philandering, hè statu soprannuminatu 'E Vert Galant'. I so altri soprannomi eranu 'Henri le Grand' è 'Le Bon Roi Henri'. Malgradu a so popularità parechji tentativi di a so vita sò stati fatti. U rè Enricu IV di Francia hè statu finalmente assassinatu u 14 di maghju di u 1610 da un fanàticu chjamatu François Ravaillac. Hè statu tombu à pugnu in Rue de la Ferronnerie quandu u so carru hè statu arrestatu da un bloccu stradale.