Biografia Enricu VII d'Inghilterra

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 28 di ghjennaghju ,1457





Mortu à l'età: 52

Sun Sign: Aquariu



Cunnisciutu ancu cum'è:Henry Tudor, conte di Richmond

Paese di Nascita: Inghilterra



Natu in:Pembroke Castle, Pembrokeshire, Galles, Regnu Unitu

Famosu cum'è:Rè d'Inghilterra



Imperatori è Re Omi Britannichi



Famiglia:

Conjoint / Ex-: Lisabetta di York Lady Margaret B ... Edward V d'Eng ... Edgar u pacificu

Quale era Enricu VII d'Inghilterra?

Enricu VII, ancu cunnisciutu cum'è Harri Tudur, conte di Richmond, hè statu u rè d'Inghilterra è primu monarca di a 'Dinastia Tudor'. Hà righjuntu u tronu dopu à avè scunfittu l'ultimu rè di a Casa di York, Richard III, à l'ultimu significativu. battaglia di e 'Guerre di e Rose', a 'Battaglia di u Campu Bosworth.' Continuò à assicurà a so pretensione à u tronu sposendu cù Elisabetta di York, nipote di Riccardo III. Rignò per circa 24 anni, à partesi da u 22 d'aostu 1485. Durante u so regnu, hà fattu sforzi per rinfurzà a munarchia inglese. Hà introduttu parechje misure ecunomiche, amministrative è diplomatiche. Hà ancu introduttu politiche in un tentativu di ristabilisce a stabilità, u putere è a pace, puru creendu prosperità economica. Mettendu in opera novi tassi è sustenendu l'industria di a lana, hè entratu in u cummerciu di l'alumi è hà firmatu u «Magnus Intercursus» (grande accordu). Restò u Signore d'Irlanda è Rè d'Inghilterra finu à a so morte. À a so morte, u so figliolu Enricu VIII succede à u tronu. Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Enrique_VII_de_Inglaterra,_por_un_artista_an%C3%B3nimo.jpg
(National Portrait Gallery [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini http://pictify.saatchigallery.com/252225/henry-vii-of-england-westminster-abbey Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Younghenry7.jpg
(Artista sculare francese scunnisciutu. Mitrius à ru.wikipedia [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Fichier:King_Henry_VII_from_NPG.jpg
(Vede a pagina per l'autore [Dominiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Fichier:HeinrichSiebteEngland1.jpg
(U caricatore originale era Caro1409 in Wikipedia tedesca. [Dominiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:King_Henry_VII.jpg
(National Portrait Gallery [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:1457_Henry_VII.jpg
(pittore cuntempuraneu scunnisciutu / pittore cuntempuraniu scunnisciutu [Dominiu publicu]) Precedente Dopu Nascita & Lineage Enricu VII hè natu u 28 di ghjennaghju 1457, in u castellu di Pembroke, Pembrokeshire, in Galles, da Edmund Tudor è Lady Margaret Beaufort. U so babbu hè mortu trè mesi prima di a so nascita. Edmund Tudor hè natu da Owen Tudor, un schieru gallese, è a veduva di u rè Enricu V, Catalina di Valois, chì Owen hà maritatu in secretu. In u 1452, Edmund hè diventatu conte di Richmond, è hè statu 'formalmente dichjaratu legittimu da u Parlamentu'. Lady Margaret era a figliola è l'unica erede di John Beaufort, 1er duca di Somerset. Era unu di i bisnonni di u rè Edward III, è nipote di Ghjuvanni di Gaunt, duca di Lancaster. U babbu di John Beaufort John Beaufort, 1 ° conte di Somerset, hè natu da Ghjuvanni di Gaunt è a so amante, Katherine Swynford, prima di u so matrimoniu. U parlamentu di u rè Ricardu II d'Inghilterra hà dichjaratu i figlioli di Beaufort legittimi in u 1390 è u papa Bonifaziu IX hà dichjaratu a so leghjittimità in settembre 1396. Tuttavia, u so fratellu fratellu Enricu IV li hà limitatu à l'ascensione à u tronu. Cusì, e possibilità di cullà nantu à u tronu per Enricu VII Tudor sò rimaste debule è di poca rilevanza finu à a morte di u Rè Enricu VI d'Inghilterra è di u so solu figliolu, Edward di Westminster, Principe di Galles, in u 1471. In cunstante, a morte di i dui parenti rimanenti di a linea Beaufort fecenu di Henry Tudor l'unicu masciu supravvivente cù a rivendicazione lineale di a Casa di Lancaster. Cuntinuà à leghje Sottu Infanzia & Vita Precoce Mentre era in lotta per Enricu VI in u Galles di u Sud, u babbu di Enricu hè statu messu in custodia da i Yorkisti à u castellu di Carmarthen in u 1456. Sfurtunatamente, u babbu di Enricu succombe à a pesta bubonica u 3 di nuvembre, circa trè mesi prima di a nascita di Enricu VII Tudor. U so ziu paternu, Jasper Tudor, u conte di Pembroke, hà cuminciatu à curà a veduva Lady Margaret di 13 anni è u novu Henry. A 'Battaglia di Towton' (29 di marzu, 1461) hà assistitu à una vittoria decisiva per i Yorkisti cun Yorkist Edward, Duca di York, scunfittu u rè Lancastrian Enricu VI per diventà rè Edward IV. In ghjiru à u stessu tempu, Jasper Tudor andò in esiliu. In seguitu, u nobile, puliticu gallese è Courtier William Herbert, chì sustene i Yorkisti durante a 'Guerra di e Rose', diventanu u conte di Pembroke, pigliendu u cuntrollu di u castellu di Pembroke. Hà ancu guadagnatu a tutela di Lady Margaret Beaufort è di u so figliolu Henry. Dopu à e ricadute cù Richard Neville, conte di Warwick in u 1469, Herbert hè statu catturatu è esecutatu. In u 1470, Warwick hà ristabilitu Enricu VI cum'è rè, dopu à chì Jasper Tudor hà tornatu da l'esiliu è hà purtatu à Enricu VII Tudor in tribunale. Eduardu IV hè intrunatu torna in u 1471, è Enricu VII Tudor scappa in Bretagna. Battaglia di u Campu Bosworth & Ascensione à u Tronu Mentre a so mamma hà cuminciatu à prumove ellu cum'è u sustitutu credibile di u re di l'Inghilterra, Richard III, Enricu VII Tudor s'impegna u 25 di dicembre di u 1483, di spusà Elisabetta di York, a figliola maiò è l'unicu erede supravvivente d'Edward IV, cusì riceve a riverenza di i so aderenti. Duie rivolte significative scoppianu contr'à Richard III. Mentre a prima, guidata da Henry Stafford, duca di Buckingham, hà fiascatu, Jasper Tudor è Enricu VII Tudor anu guidatu una seconda ribellione in aostu 1485. Enricu VII Tudor è Jasper Tudor anu prufittatu di l'offerta di e truppe francese è di e forze scuzzese. Anu ricivutu ancu u sustegnu da i Woodvilles, i soceri di u tardu Edward IV. Grazie à u rinfurzamentu, anu avutu una vittoria decisiva annantu à l'armata Yorkista u 22 d'Agostu, 1485, in quella chì diventò famosa cum'è a 'Battaglia di Bosworth Field', chì hà marcatu l'ultima battaglia maiò di e 'Guerre di e Rose'. Richard III a morte in a battaglia hà micca solu marcatu l'ultimu rovesciamentu di a Casa di York, ma dinò l'ascesa di a 'Dinastia Tudor.' Enricu VII Tudor hè diventatu u primu monarca inglese di a dinastia, è hè diventatu cunnisciutu cum'è Enricu VII d'Inghilterra. A so incurunazione si fece u 30 d'ottobre di u 1485, in l'abbazia di Westminster. Cuntinuà à leghje Sottu Regnu Enricu VII ùn perde micca u tempu per onurà a so prumessa di sposà Elisabetta di York è entra in matrimoniu cun ella u 18 di ghjennaghju di u 1486. ​​Cù questu, ùn solu hà riesciutu à unificà e case in conflittu di Lancaster è York, ma hà ancu assicuratu una rivendicazione più forte di u tronu per i so figlioli. Simbulizava l'unificazione di e case di Lancaster è York prumutendu a rosa Tudor (cumposta da a rosa rossa di Lancaster è da a rosa bianca di York). L'attu «Titulus Regius» avia dichjaratu u matrimoniu di Edward IV è Elizabeth Woodville invalidi. Avia ancu dichjaratu i so figlioli illegittimi, impedenduli cusì di cullà nantu à u tronu. Questu attu hè statu abrogatu da u primu Parlamentu di Enricu VII. Abrogà l'attu hà ripristinatu a legittimità di i figlioli d'Edward IV è Elizabeth Woodville. Benchì Enricu VII ùn abbia avutu alcuna sperienza precedente cum'è i so predecessori, hà dimustratu di esse un monarca previdente fiscale, è hà riesciutu à stabilisce una amministrazione finanziaria stabile. Hà ripristinatu a ricchezza di u fiscu chì era effettivamente in fallimentu. Hà assicuratu una migliore raccolta fiscale avviendu rigorosi meccanismi fiscali, chì però sò rimasti impopulari. Più tardi, quandu u so figliolu Enricu VIII cullò nantu à u tronu, u novu monarca hà eseguitu i dui publicani più detestati, Edmund Dudley è Richard Empson, dopu avè accusatu di tradimentu. U sistema di misurazione di 'Pound Avoirdupois' hè statu stabilitu. Stu sistema ùn hè micca solu diventatu parte di u sistema di unità imperiali, ma ferma ancu una parte di e unità di libbra internaziunale chì prevalenu oghje. Hà sustinutu l'industria di a lana di l'isula chì, in fine di contu, l'hà implicatu in u cummerciu di l'alumi in u 1486. ​​Hà licenziatu navi è vendutu alumi à i «Paesi Bassi» chì eranu acquistati da l'Imperu Ottumanu, rendendu cusì una merceria una volta cara. Hà fattu sforzi per mantene l'armunia è a prosperità ecunomica in u so regnu. Per fà quessa, hà firmatu parechji trattati, frà ellu u «Trattatu di Medina del Campo» cù a nascente Spagna u 26 di marzu di u 1489. U trattatu hà purtatu à u matrimoniu di u so figliolu Arthur Tudor cù Catalina d'Aragona. Firmò ancu parechji altri trattati, cumpresu u 'Trattatu di Etaples' cù a Francia u 3 di nuvembre di u 1492, è u 'Trattatu di Pace Perpetua' cù a Scozia in u 1502. In u ferraghju 1496, firmò u trattatu cummerciale 'Magnus Intercursus' (grande accordu) cù u duca Filippu IV di Borgogna. U trattatu hè statu firmatu cù altri partiti, cum'è u Sacru Imperu Rumanu Rumanu, Firenze, a Lega Anseatica, Venezia è a Repubblica Olandese. Questu hà datu u successu ecunomicu u più prosperu di Enricu VII. Hà largamente adupratu 'Ghjudici di Pace' è 'Corte di Stella Camera' per mantene a legge è l'ordine in u so regnu. Li hà ancu aduprati per frenà ogni minaccia potenziale per l'autorità reale. Vita Persunale & Lascita Hà avutu ottu figlioli cù Lisabetta di York. Perdì à Arthur, Principe di Galles, u so primu figliolu è erede apparente u 2 d'aprile di u 1502. Elisabetta morse l'11 di ferraghju di u 1503 ciò chì u lasciò tristu. U 21 d'aprile, 1509, hà succorsu à a tuberculosi à u Palazzu Richmond. I so resti mortali sò stati sepolti accantu à a moglia à l'abbazia di Westminster. U so secondu figliolu, Enricu VIII, u succede à u tronu.