Biografia di Jean Piaget

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 9 ​​d'Agostu , 1896





Mortu à l'età: 84

Sun Sign: Leo



Cunnisciutu ancu cum'è:Jean William Fritz Piaget

Natu in:Neuchâtel



Citazioni Di Jean Piaget Medici

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Valentine Châtenay



babbu:Arthur Piaget



mamma:Rebecca Jackson

zitelli:Jacqueline Piaget, Laurent Piaget, Lucienne Piaget

Mortu in: U 16 di settembre , 1980

locu di morte:Ginevra

Più Fatti

educazione:Università di Neuchâtel, Università di Zurich

premi:1979 - Premiu Balzan per e Scienze Suciali è Politiche
- Premiu Erasmus

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Alain de Botton Rolf M. Zinkern ... Walter Rudolf Hess Theodor Kocher

Quale era Jean Piaget?

Jean Piaget era un psicologu è filosofu svizzeru più cunnisciutu per u so travagliu nantu à u sviluppu cognitivu in i zitelli. Hà identificatu u so campu di studiu cum'è 'epistemologia genetica', una teoria chì combina u sviluppu cognitivu cù a visione epistemologica. L'Epistemulugia hè un ramu di a filusufia chì tratta di a natura, l'urigine, l'estensione è i limiti di a cunniscenza umana. Ciò chì Piaget hà studiatu era l'impattu di a genetica nantu à u prucessu epistemologicu. Un zitellu intelligente cù una mente curiosa, l'inclinazione di Jean Piaget per a ricerca scientifica era evidente da a so zitiddina quandu hà cuminciatu a ricerca nantu à un passero albinu quandu avia solu 11 anni. I so interessi più tardi sò stati diretti à a psicoanalisi è hà aiutatu Alfred Binet, u sviluppatore di i test di intelligenza di Binet à marcà i test. Durante questu tempu s'hè interessatu à u prucessu di sviluppu cugnitivu in i zitelli chjuchi chì differenu assai da i prucessi cugnitivi di i zitelli maiò è di l'adulti, è questu u hà motivatu à studià u sviluppu di i prucessi di pensamentu in i zitelli. Hà cunsideratu l'educazione cum'è un strumentu assai impurtante per trasmette a cunniscenza è hà cridutu chì solu l'educazione avia u putere di salvà e società future da u pussibile crollu. Fundò u Centru Internaziunale di Epistemulugia Genetica in Ginevra è ne funse u direttore finu à a so morte. Creditu d'imaghjini http://www.mmustafabayraktar.com/wp-content/uploads/2010/11/ Creditu d'imaghjini https://www.flickr.com/photos/rosenfeldmedia/14476769701/in/photolist-o4gegB-2a6L7j-247SVHi-7mfh8C
(Rosenfeld Media) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pedro_Rossello_et_Jean_Piaget.jpg
(Bureau Internaziunale di l'Educazione [duminiu publicu])Tù,AmparenduCuntinuà à leghje SottuFilusufi Maschili Filosofi Svizzeri Psiculoghi Maschili Carriera Si trasferì in Francia dopu à avè compiu i so studii. Hà trovu impiegu à a Scola di Ragazzi di a Strada Grange-Aux-Belles chì era gestita da Alfred Binet, u sviluppatore di i testi di intelligenza di Binet. Piaget hà rimarcatu una marcata differenza in u modu chì i zitelli più ghjovani danu risposte sbagliate à certe dumande invece di i zitelli più grandi. Questu hà purtatu à cunclude chì i prucessi cognitivi di i zitelli sò sfarenti di i zitelli maiò è di l'adulti. Vultò in Svizzera in u 1921 per travaglià cum'è direttore di ricerca à l'Istitutu Rousseau di Ginevra. À quellu tempu Edouard Claparede era u direttore di l'Istitutu è Piaget era familiarizatu cù e so idee nantu à a psicoanalisi. Durante l'anni 1920, s'interessa di più in più à a psiculugia di i zitelli. Hà spiegatu chì i zitelli sò passati da una pusizione di egocentrismu à u sociocentrismu cù l'aiutu di una intervista semiclinica. Ha servitu da prufessore di psiculugia, sociologia è filosofia di a scienza à l'Università di Neuchâtel da u 1925 à u 1929. Diventa Direttore di u Bureau Internaziunale di l'Educazione (IBE) in u 1929 è occupa sta pusizione finu à u 1968. Hà scrittu l'annuale. 'Discorsu di Direttore' per u Cunsigliu IBE ogni annu è ancu per a Cunferenza Internaziunale di Educazione Publica. In u 1954, hè statu elettu presidente di l'Unione Internaziunale di Psiculugia Scentifica è hà occupatu sta pusizione finu à u 1957. Ha ancu servitu cum'è direttore di u Centru Internaziunale di Epistemulugia Genetica in Ginevra da u 1955 à u 1980. Si hè chjamatu epistemologu geneticu è hà dichjaratu una teoria di u sviluppu cognitivu. Hà datu quattru tappe di prucessi cugnitivi in ​​i zitelli ch'ellu avia sviluppatu per anni di ricerca è studendu u sviluppu cugnitivu di i so figlioli. Cuntinuà à leghje Sottu Hà definitu quattru tappe di sviluppu in i zitelli: u stadiu sensoriomotore, u stadiu preoperatoriu, u stadiu operativu cuncretu è u stadiu di operazione formale. Queste tappe sò state classificate secondu e capacità di i zitelli secondu e so fasce d'età. Hà servitu cum'è cunsultante principale in duie cunferenze à l'Università di Cornell è l'Università di California in u 1964. E questioni relative à a relazione trà studii cognitivi è sviluppu di curricula sò state trattate à a cunferenza. Hà publicatu parechji libri è articuli influenti nantu à a psiculugia liati à a teoria di u sviluppu cugnitivu chì cuntinueghjanu à influenzà l'opere di i psiculoghi finu à oghje. Hà purtatu una vita attiva finu à a so morte è hè statu u Prufissore Emeritu à l'Università di Ginevra da u 1971 à u 1980. Intellettuali è Accademici Svizzeri Omi Leo Opere maiò Era unu di i psicologi di sviluppu più influenti di u 20u seculu chì era più cunnisciutu per prupone a teoria di u sviluppu cognitivu. Hà influenzatu l'opere di e generazioni future di psiculoghi eminenti chì studianu micca solu u cumpurtamentu umanu, ma ancu u cumpurtamentu di e spezie non umane cum'è i primati. Premii è Rializazioni Hè statu attribuitu u Premiu Erasmus in 1972 da a Fundazione Praemium Erasmianum per i so cuntributi à a cultura, a sucietà è e scienze suciale europee. Hè statu presentatu diplomi onorarii da prestigiose università cum'è Harvard, Manchester, Cambridge è assai altri per a so cuntribuzione à a psiculugia di u sviluppu. Vita Persunale & Lascita Si maritò cù Valerie Chatenay in u 1923. A coppia hà avutu trè figlioli ch'ellu hà studiatu da a so zitellina è hà adupratu sta ricerca cum'è fundamentu di u so travagliu per studià u sviluppu cognitivu in i zitelli. Hè mortu in u 1980 à l'età di 84 anni.