Biografia Jessica Tandy

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 7 di ghjugnu , 1909





Mortu à l'età: 85

Sun Sign: Gemini



Cunnisciutu ancu cum'è:Jessie Alice Tandy

Paese di Nascita: Inghilterra



Natu in:Londra

Famosu cum'è:Attrice



Attrici Donne Britanniche



Altezza: 5'4 '(163)cm),5'4 'Femine

Famiglia:

Conjoint / Ex-: Londra, Inghilterra

Causa di morte: Cancer

Più Fatti

educazione:Teatru Guthrie

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Hume Cronyn Kate Winslet Carey Mulligan Lily James

Quale era Jessica Tandy?

Jessica Tandy era una famosa attrice americana di scena, film è televisione nata in Inghilterra. Hà debuttatu cum'è attrice di scena à l'età di 18 anni è in pocu tempu, hè diventata u toast di u West End. Durante a so prima carriera, hà spartutu a scena cù attori legendarii cum'è Laurence Oliver è Arthur John Gielgud. Ma si truvò senza alcun rolu quandu si trasferì in i SU durante a Seconda Guerra Mondiale. L'incantesimu seccu hà continuatu ancu dopu ch'ella si sia trasferita à Hollywood cù u so secondu maritu. Cunsiderata insufficientemente bella per a stardom, ella hà finalmente cuminciatu à fà roli secondari. U so primu successu hè ghjuntu cù 'Un tramway chjamatu u desideriu', una pezza chì hà debuttatu in New York versu a fine di u 1947. Dopu, a so carriera hà cuminciatu à ripiglià è si hè esibita in numerosi drammi, filmi è serie televisive, ricevendu parechji premii. Hè diventata l'attrice più vechja à mette in ballu un Oscar per u so travagliu in 'Driving Miss Daisy'. Creditu d'imaghjini https://www.pinterest.co.uk/pin/396387204680336379/ Creditu d'imaghjini https://www.imdb.com/name/nm0001788/ Creditu d'imaghjini https://www.pinterest.com/pin/215258057167773040/ Creditu d'imaghjini https://rateyourmusic.com/artist/jessica-tandy Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Jessica_TandyDonne Gemini Carriera Precoce U 22 di nuvembre di u 1927, Jessica Tandy, finu à quandu cunnisciuta cù u so nome di nascita Jessie Alice Tandy, hà fattu u so debuttu prufessiunale, interpretendu u rolu di Sara Manderson in 'The Manderson Girls'. A pezza, messa in scena in Playhouse Six, un picculu teatru di stanza in Soho, li hà guadagnatu un invitu da u Birmingham Repertory Theatre. Dopu una breve stint cù u Repertoriu, a so carriera hà iniziatu à avanzà rapidamente. In u 1929, hà debuttatu à u West End, assicurendu un rolu in 'The Rumor' di C. K. Monroe. In u 1930, hà fattu u so debuttu à Broadway, apparendu cum'è Toni Rakonitz in 'The Matriarch'. Hè durante stu viaghju chì hà cambiatu u so nome da Jessie in Jessica per suggerimentu di u pruduttore di a pezza, Lee Shubert. À u so ritornu in Inghilterra, hè stata invitata da a Oxford Dramatic Society per ghjucà à Olivia in a 'Dodicesima Notte' di Shakespeare. Ancu s’ella hà accettatu l’offerta, bramava di ghjucà à Viola. In u 1932, hà ghjucatu di manera sensazionale u rolu di Manuela, una sculare impetuosa, in Christa Winsloe 'I zitelli in uniforme'. U so ritrattu era cusì intensu chì dopu à una raprisentazione, u publicu era troppu cummossu per battè, pusendu tranquillamente ancu dopu chì u spettaculu era finitu. In u 1932, hà debuttatu in un filmu, apparendu cum'è serva in 'L'indiscrezioni di Eve'. Durante tuttu stu periodu, hà continuatu à esibirsi in drammi cuntempuranei, apparendu in più di duie decine d'elli. Parallelamente, hà cuminciatu à affinà e so abilità in classici, in particulare in Shakespeare. Hè statu un sognu fattu realità per ella quandu hè stata dumandata di cumparisce cum'è Viola à l'Old Vic in ferraghju 1934 è à l'ippodromu di Manchester in aprile. In nuvembre, hè apparsu cum'è Ophelia in a pezza legendaria di John Gielgud, 'Hamlet', chì hè stata messa in scena à u Novu Teatru. In Farraghju 1937, Jessica apparisce cum'è Viola in a 'Dodicesima Notte' di Tyrone Guthrie, spartendu a scena cù Laurence Olivier. Hà ancu ghjucatu u rolu di Sebastian. In u stessu annu, hà ancu participatu cù Laurence Oliver in 'Henry V', interpretendu u rolu di Katherine. In u 1938, apparve in u so secondu filmu, 'Murder in the Family', riprisentendu u rolu di Ann Osborne in. Intantu, hà continuatu à travaglià nantu à a scena. Dopu, era diventata u brindisi di u West End. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1940, Tandy apparisce cum'è Cordelia cù Arthur John Gielgud in 'King Lear' è cum'è Miranda in 'Tempesta' in Old Vic. Pocu dopu à quessa, a sala di u teatru hè stata gravamente dannighjata da i bumbardamenti tedeschi è tutte e riprisentazioni sò state arrestate. U stessu annu, u so matrimoniu finì in un divorziu. In i SUA In u 1940, dopu avè accettatu un invitu à stella in a pezza, 'Jupiter Laughs', Jessica Tandy si trasferì in New York cù a so figliola di sei anni. A causa di a seconda guerra mundiale in corsu, hè stata permessa di piglià assai pochi soldi da u paese, chì hà purtatu à un stress finanziariu severu. In settembre 1940, 'Jupiter Laughs' hà apertu in Broadway à u Biltmore Theatre. Hè apparsu cum'è Dr.Maria Murray in questu. Malgradu fà bè, ùn hà micca ottenutu un altru rolu per via di una restrizione di Broadway chì hà obligatu l'attori stranieri à aspettà sei mesi trà dui impegni. Avà hà cuminciatu à ghjucà a Principessa Nadia in l'emissione radiofonica, 'Mandragora u Magu', chì hè stata trasmessa nantu à u Sistema di Trasmissione Mutuale da l'11 di Nuvembre di u 1940. Dopu hà dettu: 'Hè statu un mumentu duru. Contava terribilmente chì mi devessi campà è ùn pudu micca. ' D’aprile 1942, volta à u palcuscenicu, figurendu cum'è Cattrin in 'Ieri Magia'. In u stessu annu, s'hè maritata cù Hume Cronyn è si hè trasferita in Hollywood induve Cronyn avia assicuratu un rolu in 'L'ombra di un dubbitu' di Alfred Hitchcock. In Hollywood, Tandy ùn era micca cunsiderata abbastanza bella per esse una stella. In fattu, per i primi dui anni, ùn hà micca avutu alcun rolu. Infine, in u 1944, hà avutu un rolu secundariu in 'A settima croce', un filmu in u quale u so maritu Cronyn hà interpretatu cum'è Paul Roeder. Finu à u 1947, Tandy hà continuatu à prisentà i so roli in parechji filmi. Era Louise Kane in 'The Valley of Decision' (1945), Kate Leckie in 'The Green Years' (1946), Peggy O'Malley in 'Dragonwyck' (1946) è Nan Britton in 'Forever Amber' (1947). Successu A furtuna di Jessica Tandy cambiò, quandu in ghjennaghju 1946, apparissi in u Tennessee Williams 'Portrait of a Madonna' à u Las Palmas Theatre, Hollywood. E so prestazioni anu chjappu l'attenzione di William, è ellu li hà offertu u rolu di Blanche DuBois in a so prossima pruduzzione, in 'Un tramway chjamatu u desideriu'. 'A Streetcar Named Desire' debuta in u Teatru Ethel Barrymore in New York u 3 di Dicembre di u 1947. Hè statu un grande successu per Tandy chì hà vintu un Premiu Tony per u so rolu. Una rivista di Brooks Atkinson in u New York Times hà descrittu a so prestazione micca solu superba, ma ancu 'quasi incredibilmente vera. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1948, hà ottenutu u so primu rolu principale in u filmu, 'A vendetta di una donna', in u quale hè apparsu cum'è Janet Spence. Dopu in 1950, hà ghjucatu u rolu di Catherine Lawrence in 'Settembre Affare'. Simultaneamente, hà continuatu à esce nantu à a scena, apparendu cum'è Hilda Crane in a produzzione omonima di Broadway in 1950. Malgradu u so successu in 'Streetcar', hè stata trascurata quandu a pezza hè stata adattata in un film in 1951. Invece, apparì cum'è Frau Lucie Maria Rommel in 'U Desert Fox: A Storia di Rommel' in u listessu annu. In u 1951, hè ancu apparsu cum'è Agnes in 'The Fourposter', una pezza di dui caratteri, chì s'hè aparta à u Teatru Ethel Barrymore u 24 d'ottobre. Hume Cronyn hà interpretatu u so maritu di scena, Michael. Dopu, u duo maritu-moglia hà collaboratu à una serie di produzioni sceniche. À a fine di l'anni cinquanta, Tandy hè apparutu in dui filmi, 'L'ochju di vetru' è 'A luce in a furesta' è ancu in trè episodi di a serie televisiva d'antulugia, 'Alfred Hitchcock Presents'. Hà vintu l'acclamazione di a critica per u so rolu in a produzzione di Broadway, 'Five Finger Exercise'. 'L'avventure di un ghjovanu omu di Hemingway' (1962) hè stata a so prossima opera impurtante. Apparsu in ella cum'è Helen Adams, Tandy hà ricevutu una nomina à u Golden Globe per u rolu. U filmu d'Alfred Hitchcock, 'Birds' (1963), è a pezza teatrale premiata da Edward Elbee, 'A Delicate Balance' (1966), eranu i so dui altri travagli impurtanti di stu periodu. Hà principiatu l'anni 70 apparendu cum'è Marjorie in 'Home' (1971) è cum'è a Bocca in u monologu dramaticu di Samuel Beckett, 'Not I' (1972). In l'ultimu ghjocu, vistutu di tuttu neru ,. I so denti eranu rivestiti è lucidati chì tuttu u focu era nantu à a so bocca. In u 1977, pareva Fonsia Dorse in 'The Gin Game', vincendu dui prestigiosi premii per questu. Intantu, era ancu apparsu in dui filmi; cum'è ella in 'Minutu Bicentenariu per u 31 d'Agostu 1775, Destruzzione di l'Arburu di a Libertà di Boston' (1975) è cum'è Edna Shaft in 'Butley' (1976). L'anni 1980 sò stati una decennia impegnativa per Tandy è a so carriera hà fattu un colpu ascendente di colpu. In u 1982, hà vintu dui premii più prestigiosi per u so rolu di Annie Nations in a pruduzzione di Broadway di 'Foxfire'. In u 1983, pareva Amanda Wingfield in a pezza, 'The Glass Menagerie'. Durante u principiu di l'anni ottanta, apparve ancu in parechji filmi, cume 'Autostrada Honky Tonk', 'U mondu secondu Garp', 'Still of the Night', 'Best Friends', 'The Bostonians' è 'Terror in i navi '. Dopu in u 1895, hè stata eludata per u so rolu in 'Cocoon'. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1986, hè apparsu in a so ultima pruduzzione scenica, interpretendu u rolu di Lady Elizabeth Milne in 'The Petition', per a quale hà ricevutu a so ultima nominazione à u Premiu Tony per a migliore attrice in una pezza di teatru. In u 1987, pareva in dui filmi; 'Foxfire' è 'Batteries not Included', premiati per i dui. In u 1989, hà avutu u so più grande trionfu, apparendu cum'è Daisy Werthan in 'Driving Miss Daisy'. Nanzu à quessa, in u 1988, era apparsa in 'A Casa di Carroll Street' è 'Cocoon, u Ritornu'. In u 1990, Tandy hè statu diagnosticatu di cancheru ovarianu. Malgradu quessa, hà continuatu à agisce, apparendu in 'The Story Lady' è 'Fried Green Tomatoes' in u 1991. Hà ricevutu parechje nominazioni à i premii per e so interpretazioni tramindui filmi. Continuendu à agisce malgradu a so malatia è a so età, hè apparsu in 'Persone Usate' in u 1992 è 'Per ballà cù u Cane Biancu' in u 1993. In u 1994, pareva ella stessa in un documentariu intitulatu, 'Un seculu di cinema'; è dui filmi, 'Camellia' è 'Nobody's Fool'. L'ultimi dui filmi sò stati liberati postumamente. Opere maiò Jessica Tandy hè più cunnisciuta per u so filmu di u 1989, 'Driving Miss Daisy'. Apparsu cum'è Daisy Werthan, una matrona ebraica meridionale anziana è testarda, hà ricevutu sette premii è trè nominazioni per u so travagliu. Hè diventata ancu l'attrice più vechja à vince un Accademia. Famiglia & Vita Persunale U 22 d'ottobre di u 1932, Jessica Tandy hà maritatu cù l'attore inglese Jack Hawkins. A coppia avia una figliola chjamata Susan. U matrimoniu s'hè spartutu dopu à ottu anni, è u so divorziu hè statu accordatu u 2 di ghjennaghju di u 1940. In settembre di u 1942, Tandy hà maritatu cù l'attore canadianu Hume Cronyn, passendu i 52 anni dopu cun ellu. A coppia hà avutu dui figlioli; figliola Tandy Cronyn è figliolu Christopher Cronyn. Nata britannica, hè diventata cittadina americana in 1952. In l'ultimi quattru anni di a so vita, Tandy hà luttatu cù u cancheru di l'ovaru. Hà suffertu ancu di glaucoma è angina. Hè morta l'11 di settembre di u 1994 à l'età di 85 anni. Trivia In u 1927, per u so rolu in 'The Manderson Girls', Tandy hà ricevutu un stipendiu di duie sterline à settimana; ma hè stata obligata di cumprà cinque costumi eleganti cù questi soldi. Cume tali vestiti eleganti eranu troppu costosi per a so situazione finanziaria, hà duvutu cusgeli ella stessa.

Film di Jessica Tandy

1. L'acelli (1963)

(Orrore, Misteru, Drama, Romanza)

2. A settima croce (1944)

(Guerra, Drama)

3. A valle di a decisione (1945)

(Drama)

4. L'anni verdi (1946)

(Drama)

5. Tomate Verdi Fritte (1991)

(Drama)

6. Butley (1974)

(Romanza, Drama)

7. U mondu secondu Garp (1982)

(Comedia, Drama)

8. Affare di settembre (1950)

(Romanza, Drama)

9. U Desert Fox: A Storia di Rommel (1951)

(Drama, Guerra, Biografia)

10. Dragonwyck (1946)

(Drama, Misteru, Romanza, Thriller)

Premii

Accademia (Oscar)
1990 Migliore attrice in u primu rolu Cunduce Miss Daisy (1989)
Premi Golden Globe
1990 Miglior spettaculu da una attrice in un filmu - Comedia o Musical Cunduce Miss Daisy (1989)
Primetime Emmy Awards
1988 Attrice principale eccezziunale in una miniserie o in un speciale Foxfire (1987)
Premii BAFTA
1991 Best Attrice Cunduce Miss Daisy (1989)