Biografia di Joseph P. Kennedy Jr.

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: 25 lugliu , 1915





Mortu à l'età: 29

Sun Sign: Leo



Cunnisciutu ancu cum'è:Joseph Patrick Joe Kennedy Jr.

Paese di Nascita: Stati Uniti



Natu in:Hull, Massachusetts, Stati Uniti

Famosu cum'è:Pilotu



Omi Americani Omi Leo



Altezza:1,83 m

ideulugia pulitica:Demucraticu

Famiglia:

babbu:Joseph P. Kennedy Sr.

mamma:Rose Fitzgerald Kennedy

fratelli:Eunice Kennedy Shriver, Jean Kennedy Smith,Massachusetts

Più Fatti

educazione:Harvard College London School of Economics, Harvard Law School

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

John F. Kennedy Robert F. Kennedy Rosemary Kennedy Ted Kennedy

Quale era Joseph P. Kennedy Jr.?

Joseph P. Kennedy Jr., u fratellu maiò di u presidente di i Stati Uniti, John F. Kennedy è figliolu di Joseph P. Kennedy, era tenente di a Marina di i Stati Uniti. Ghjiseppu era l'unicu Kennedy chì ùn era micca implicatu in a pulitica. Ancu se u so babbu vulia ch'ellu fussi u presidente di i Stati Uniti, Kennedy Jr. avia decisu di raghjunghje a Marina. Hà lasciatu a lege in l'ultimu annu per furmassi in Marina, è hè statu attribuitu e so ali in Maghju 1942. À cumincià cù e patrulle caraibiche, Joe hè statu finalmente mandatu in Inghilterra per vulà «B-24» cù u «Comandamentu Navale Britannicu». Tuttavia, ùn hà pussutu andà luntanu in a so carriera chì hè statu uccisu in u 1944, dopu avè participatu à una missione secreta. Era in azzione durante a 'Seconda Guerra Mundiale' quandu i splusivi di u so aereo detonavanu. Ghjiseppu hè statu onuratu cù a 'Marina Cross' è a 'Medaglia Aerea' dopu a so morte. Per onurà u so curagiu è l'eroisimu, a famiglia Kennedy hà iniziatu 'The Joseph P. Kennedy Jr. Foundation' in u 1946. A Fundazione sustene e persone cun disabilità mentale. U fratellu minore di Kennedy JR, John F. Kennedy hà ancu servutu a Marina per una breve quantità di tempu prima di diventà u presidente di i Stati Uniti.

Joseph P. Kennedy Jr. Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_P._Kennedy_Jr. Creditu d'imaghjini https://www.cbsnews.com/pictures/legacy-of-tragedy/3/ Creditu d'imaghjini https://www.pinterest.com/sylvieauger33/joseph-p-kennedy-jr/ Creditu d'imaghjini https://www.pinterest.ca/pin/565272190703782801/ Creditu d'imaghjini https://www.tumblr.com/search/joseph%20patrick%20kennedy%20jr Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce Joseph Patrick Kennedy Jr. hè natu u 25 di lugliu di u 1915 in Hull, Massachusetts da Joseph P. Kennedy è Rose Fitzgerald Kennedy. U so babbu, Joseph P. Kennedy era un omu d'affari è un fermu sustenidore di u Partitu Democraticu. Joe hà assistitu à 'Dexter School' in Brookline, Massachusetts, cù u so fratellu. Joe era u più vechju di novi figlioli nati da Kennedy è Rose. Joe hè graduatu di 'Choate School,' un internatu in Wallingford, Connecticut. Era un studiente abbastanza pupulare è un atleta qualificatu durante u so tempu in u internatu. Dopu, hà assistitu à u Harvard College è si hè diplomatu in u 1938, mantenendu bè intatta a so presa in sporti cum'è u football è u rugby. Hà servitu ancu cum'è cunsigliu di studiente in Harvard. Dopu à a so graduazione, hè andatu à a «London School of Economics» è hè diventatu un annu prutettu di Harold Laski. Dopu, s'hè scrittu à 'Harvard Law School.' U babbu di Kennedy vulia chì u so figliolu fussi u presidente di u paese. Da giovanu, hà curatu u so figliolu per diventà u primu presidente cattolicu rumanu di i Stati Uniti. U missiavu di Joe, John F. Fitzgerald, tandu merre di Boston, l'avia ancu previstu nant'à un canale di nutizie. Ellu disse: «U zitellu hè u futuru presidente di a nazione.» Tuttavia, u core di Joe era in altrò. Hà lasciatu a legge in u so ultimu annu per arruchjassi in a 'Riserva Navale di i Stati Uniti' u 24 di ghjugnu di u 1941. Hà previstu di corre per u '11 ° Distrettu Cungressu di u Massachusetts' in u 1946. Nanzu à quessa, vulia serve a Marina di i Stati Uniti. Cuntinuà à leghje Sottu Carriera Dopu avè abbandunatu da a scola di dirittu, Kennedy hà iniziatu cum'è vuluntariu per a navata volante. In u 1941, principia a so furmazione per esse Aviatore Navale è riceve e so ale un annu dopu. U 5 di maghju di u 1942, hè statu incaricatu di un insegna. Hè statu assignatu à u 'Patrol Squadron 203' è dopu à 'Bombing Squadron 110'. Vola in pattuglie in i Caraibi prima di esse mandatu in Europa in u 1943 per vola cù u 'Comandamentu Navale Britannicu'. Si unì à u 'B-24 Squadron' in Sittembre, 1943. Hè statu unu di i primi piloti à vulà 'B-24', i grandi bombardieri. U so travagliu duru u hà purtatu à diventà unu di i cumbattenti di cumbattimentu i più sperimentati di a Marina. Hè diventatu ancu una parte di parechje missioni mentre servia in Inghilterra, tantu chì hà finalmente avutu a furtuna di vultà in i SU. Avia compiu 25 missioni in tuttu quandu era in Gran Bretagna. Hà avutu ancu l'uppurtunità di diventà membru di u 'Bomber Squadron 110' è di 'Special Air Unit ONE', più tardi in u 1944. Ancu se, hè statu datu l'uppurtunità di vultà in casa, Kennedy hà rifiutatu di fà è hà decisu di stà in u militare. Hà ancu cunsigliatu à a so squadra di stà in daretu è di compie più missioni. Durante u mese di ghjugnu è lugliu di u 1944, Kennedy hà volatu costantemente, attaccendu bombe contr'à e forze di 'Axis'. D'agostu, hè statu dinò datu l'oppurtunità di andà in i Stati Uniti. Sta volta hè firmatu daretu ma u so equipaggiu hè tornatu in casa. U so mutivu principale per stà indietro era di diventà a parte di una missione secreta, più perchè hè statu numinatu tenente u 1u di lugliu di u 1944. Volia esse vuluntariu per una periculosa campagna di bombardamentu chjamata «Operazione Afrodite» sopra a Normandia, in Francia. Cuntinuà à leghje Sottu A dita operazione hà fattu chì i Bombardieri di l'Armata Aerea 'Boeing B-17 Flying Fortress' è di i Navy 'Consolidated PB4Y-1 Liberator' bombardieri si lampassinu in i so nemichi per via di u radiocontrollu. L'aviò avia bisognu di dui membri di l'equipaggiu per vulà l'aviò à 2 000 pedi, liberà l'esplosivi dopu avè attivatu u sistema di cuntrollu è saltà cù un parachute da l'aeromobile. Kennedy, cù u tenente Wilford John Willy, u so copilotu regulare hè statu designatu cum'è u primu equipaggiu di volu di a Marina. U 12 d’aostu di u 1944, dui «Lockheed Ventura» è un «Boeing B-17» partianu. Q-8 hà compiu i so 2.000 piedi di tondu è mentre Kennedy è Willy stavanu à bordu per caccià u pernu da i splusivi. Kenny hà adupratu a parola di codice 'Spade Flush', e so ultime parolle prima di a detonazione. À dui minuti da a rimozione di u pin, l'esplosivu hà detonatu è distruttu u Liberatore. Willy è Kennedy sò stati ammazzati tramindui. Resti di l'aviò sò stati trovi vicinu à un paese chjamatu Blythburgh in Suffolk. Cum'è una fonte, 59 edifici sò stati danneggiati dopu a detonazione. Sicondu un ufficiale di l'elettronica, Earl Olsen, ci era un difettu di cuncepimentu in u cablu è hà dichjaratu d'avè parlatu à Kennedy di listessa cosa prima di a missione. L'Armata hà discuttu una serie di motivi, da l'equipaggiu chì hà fattu un sbagliu à l'interfaccia di l'esplosivu, ma i danni eranu dighjà fatti. Cum'è per u so fratellu. John F. Kennedy, Joe hà cunsideratu e probabilità almenu cinquanta-cinquanta, è ùn hà mai dumandatu alcuna probabilità migliore di quella. Nisuna conclusione finale hè surtita in quantu à a causa di l'esplosione. Premii è Rializazioni Joe, cun Willy hè statu attribuitu postumamente a 'Marina Croce' è ancu a 'Medaglia Aerea'. Anu stati ancu onorati cù a 'Medaglia Purple Heart'. Hè statu ancu premiatu cù 'Distinguished Flying Cross', 'American Defense Service Medal, 'Medaglia Campagna Americana' cù una stella di bronzu 3⁄16 ', Medaglia Campagna Europea-Africana-Mediu Oriente' cù una stella bronzu 3⁄16 ', è' Medaglia Vittoria di a Siconda Guerra Mundiale '. In u 1946, un distruttore hè statu chjamatu 'USS Joseph P. Kennedy Jr.' da a Marina per onurà u so eroismu. Cuntinuà à leghje Sottu u so fratellu minore, John F. Kennedy hà servutu u distruttore cum'è apprendista di marinu nantu à a nave per un brevi periodu di tempu. A nave hè stata in 27 anni di serviziu. Durante questu tempu, a nave hà participatu à a Guerra di Corea (1950-53). U 'US Joseph P. Kennedy Jr. DD850' hà servitu in u bloccu navale di i Stati Uniti in Cuba durante a crisa di i missili cubani di u 1962. Hà participatu ancu à a recuperazione di l'anni 60 di varie missioni spaziali di i Stati Uniti. U distruttore hè statu messu in opera in u 1973 è hè oghje un battellu in Battleship Cove, Fall River, Massachusetts. Per onurà u curaghju è l'eroisimu, a famiglia Kennedy hà stabilitu a 'Fundazione Joseph P. Kennedy Jr.' in u 1947. A Fundazione sustene e persone cun disabilità mentale è hà per scopu di furnisce aiutu per prevene e cause chì portanu e persone à tali disabilità. A famiglia hà ancu finanziatu a custruzzione di u 'Joseph P. Kennedy Jr. Memorial Hall' in 'Boston College'. Avà face parte di 'Campion Hall' è accoglie a 'Lynch Home of Education' di u cullegiu. Memorial Hall hè statu guidatu da u senatore americanu è u fratellu minore di Joe, Ted Kennedy finu à a so morte. In u 1957, u «Teniente Joseph Patrick Kennedy Junior Memorial Skating Rink» hè statu stabilitu in Hyannis, Massachusetts. A pista di pattinaggio hè stata finanzata da a 'Fundazione Joseph P. Kennedy Jr.' Vita Persunale Joe avia solu 29 anni à u mumentu di a so morte. Ùn s'hè mai maritatu è ùn hà mai avutu figlioli. Ancu sì, hè mortu senza rializà u sognu di u babbu di diventà u presidente di i Stati Uniti, u so fratellu minore, John F. Kennedy hà rializatu quellu sognu. Tuttavia, Ghjuvanni hà ancu servutu a Marina per una breve quantità di tempu. In u 1943, u so curaghju hè statu celebratu quandu hà purtatu a so squadra à e sponde sicure dopu chì a so barca PT sia stata colpita duramente da un distruttore giapponese in Isole Salomon. In u 1945, hè statu liberatu in modu onorevule da a Marina perchè vulia tandu fighjà nantu à a pulitica. Ghjuvanni diventa u 35esimu presidente di l'America u 20 di ghjennaghju di u 1961. In u 1969, a biografia di Joe intitulata 'U Principe Persu: Ghjovanu Joe, u Kennedy Dimenticatu' scritta da Hank Searls hè stata liberata. U libru hè statu ancu adattatu in un filmu TV, chì hà vintu un 'Primetime Emmy' in u 1977.