Biografia di Lord Byron

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 22 di ghjennaghju , 1788





Mortu à l'età: 36

Sun Sign: Aquariu



Cunnisciutu ancu cum'è:George Gordon Byron, 6u Barone Byron

Natu in:Dover, Regnu Unitu



Famosu cum'è:Pueta, Puliticante

Citazioni Di Lord Byron Poeti



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Anne Isabella Byron, Barunessa Byron



babbu:Ghjuvanni

mamma:Catherine Gordon

fratelli:Augusta Leigh

zitelli:Ada, contessa di Lovelace Allegra Byron

Mortu in: U 19 d'aprile , 1824

locu di morte:Missolonghi, Grèce

Più Fatti

educazione:Trinity College, Cambridge (1805 - 1808), Harrow School (1801 - 1805), Aberdeen Grammar School (1801)

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

P B Shelley John Keats Carol Ann Duffy John Berger

Quale era Lord Byron?

Lord Byron era un famosu pueta inglese è una figura di primura in u Muvimentu Romanticu. Era ancu cunnisciutu per avè creatu un cultu di 'eroi Byronic' chì eranu ghjovani omi malinconici è brulicanti pieni di penseri di qualcosa chì era accadutu in a so vita passata chì ùn pudianu micca dimenticà. Hà avutu una immensa influenza nantu à a musica, a pittura, l'opera, a scrittura di rumanzi è a puesia europea finu à a so vita. Era u sestu Byron à ottene u titulu di Barone. Era unu di i più grandi pueti di a storia inglese è era di a stessa statura cum'è Percy Shelley è John Keats. A so puesia è a so persunalità anu fattu un grande impattu annantu à e menti letterarie è u publicu generale di l'Europa di tandu. Hè statu vistu cum'è un omu cù idee radicali da parechje persone è veneratu cum'è un eroe naziunale da i Grechi per a lotta per elli contr'à i Turchi. Malgradu què, ùn li piacia micca i so cuntimpuranei per i so raporti cù e donne sposate, i giovani, i vizii ch'ellu avia pigliatu durante i so tempi di università, è l'ingrossi debiti ch'ellu avia pigliatu. Creditu d'imaghjini https://greece.greekreporter.com/2018/04/19/lord-byron-the-romantic-poet-who-died-for-greece/ Creditu d'imaghjini http://www.thedailybeast.com/articles/2014/02/16/poet-and-rake-lord-byron-was-also-a-global-interventionist-with-brains-and-savvy.html Creditu d'imaghjini http://etc.usf.edu/clipart/1900/1903/byron_1.htm Creditu d'imaghjini http://www.biography.com/people/lord-byron-21124525 Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Lord_Byron Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/File:George_Gordon_Byron,_6th_Baron_Byron_by_Richard_Westall_(2).jpg Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Early_life_of_Lord_ByronA vita,ArtCuntinuà à leghje SottuPoeti Aquariu Scrittori britannichi Scrittori Aquarius Carriera Lord Byron hà publicatu e so prime puesie 'Fugitive Pieces' in u 1806 cù l'aiutu di un editore privatu è hà fattu amicizia ancu cù John Cam Hobhouse. A so prima racolta di puesie «Hours of Idleness» publicata in u 1807 hà ricevutu cattivi critichi in «The Edinburgh Review». Hà scrittu una satira 'English Bards and Scotch Reviewers' in 1809 in risposta à questu è hà guadagnatu assai pupularità. In u 1809, sedia in a Camera di i Lordi è dopu fece un grande tour per Malta, Spagna, Grecia, Albania è a regione Egeea cun Hobhouse. Vultò in Londra di lugliu 1811 ma a mamma hè morta prima di pudè ghjunghje à Newstead. Byron hà tastatu u so primu successu cù a publicazione di a prima sezzione di una racolta di poesie intitulata 'Childe Harold's Pilgrimage' in u 1812. Hè diventatu u favuritu di a sucietà londinese quandu s'hè oppostu à e misure dure pigliate contr'à i tessitori di Nottingham durante u so primu discorsu. à a Casa di i Signori in u 1812. I so amori senza successu u rindenu sumbru è rimorsu è fecenu a scrittura di 'The Giaour' è 'The Bride of Abydos' in 1813 è 'The Corsair' è 'Lara' in 1814. In 1816, lasciò l'Inghilterra per ùn turnà mai più, perseguitatu da rumori crescenti di i so incestuous amori è di accumulazione di debiti. Si stabilì in Ginevra, in Svizzera, cun Percy Bysshe Shelley. Mary Godwin è a so figliastra, Claire Clairmont, sò venute ancu à campà cun ellu. Hà scrittu i dui cantoni di 'Childe Harold' è 'Prigiuneru di Chillon' durante stu tempu. Byron hà viaghjatu in tutta l'Italia per i prossimi dui anni. Hà scrittu 'Lamentu di Tasso' mentre girava in Italia dopu esse inspiratu da a cellula di Tasso in Roma. Hà ancu compiu 'Mazeppa' è hà principiatu a so satira d'òpira maestra 'Don Juan' intornu à questu tempu. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1817, hà scrittu un dramma pueticu intitulatu 'Manfred' chì riflette e frustrazione è a culpabilità di Byron. Dopu à u so ritornu in Roma di maghju 1817, hà scrittu una quarta sezzione di «Childe Harold» chì hè stata publicata in u 1818. U so puema «Beppo» in u 1818 parla di u cuntrastu trà manierisimi è usi inglesi è taliani. Byron hà vindutu l '' Newstead Abbey 'per 94.500 £ in u 1818. Cù sti soldi hà sappiutu sparisce u so debitu di 34.000 £ è hè statu lasciatu cù una bona somma di soldi. In ghjennaghju 1820, Byron viaghjò à Ravenna in qualità di 'cavalier servante' o 'gentleman-in-waiting' di a contessa Teresa Gamba Guiccioli è fece amicizia cù u so babbu, u conte Rugerro, è u fratellu, u conte Pietro Gamba, chì l'iniziau in a sucietà secreta 'Carbonari'. chì hà avutu idee rivoluzionarie per rovesciare i dirigenti austriaci è liberà l'Italia da u so guvernu. Mentre era in Ravenna, hà scrittu 'A prufezia di Dante' è u terzu, quartu è quintu cantos di 'Don Juan'. Era statu profondamente influenzatu da u dramma dopu avè visitatu Pisa è Ravenna è hà scrittu assai drammi puetichi cumpresi «I dui Foscari», «Cain», Marino Faliero »è« Sardanapalaus ». Cuminciò ancu à scrive «Celu è Terra» chì fermava incompleta. Hà scrittu ancu una satira «A visione di u ghjudiziu» basata annantu à l'elogiu di u rè Ghjorghju III di u pueta Robert Southey. D'aprile 1823, s'unì à u «Cumitatu di Londra» chì lotta per l'indipendenza di a Grecia da i Turchi è lasciò Genuva per Cefalonia di lugliu di u listessu annu. U 29 di Dicembre di u 1823, salpò versu Missolonghi per unisce si à e forze di u Principe Alexandros Mavrokordatos in Grecia occidentale in un brigatu chjamatu 'Hercules' è pigliò u cumandamentu persunale di una brigata di suldati Souliot chì eranu i migliori di l'armata greca. Prima di pudè vede alcuna azzione si hè ammalatu, ùn si ne hè pussutu guarì è hè mortu. Cuntinuà à leghje Sottu Opere maiò 'U Corsariu' di Lord Byron publicatu in u 1814 hè statu un grande successu è hà vindutu più di 10.000 esemplarii u primu ghjornu di a so publicazione. Un'altra di e so più grandi opere era 'Pilgrimaghju di Childe Harold' chì hà cuminciatu à scrive in u 1812 è finitu in u 1818. U so più grande puema era 'Don Juan', chì hè statu iniziatu in u 1818 è i primi dui cantoni publicati in u 1819. Ùn pudia compie solu 16 canti di u puema; avia principiatu u 17mu, ma era statu pigliatu malatu è mortu prima di pudè compie lu. Vita Persunale & Lascita In u 1803, Lord Byron s'innamurò di Mary Chaworth ma ella u rifiutò perchè era dighjà fidanzata. Mentre era in Cambridge, s'hè impegnatu in vari vizii chì eranu cumuni trà i studienti è hà accumulatu un debitu enorme. Hè ancu intrutu in un affare cù un ghjovanu corista chjamatu, John Edleston. Hà avutu una tumultuosa storia d'amore cù Lady Caroline Lamb è hà vulsutu scappà cun ella ma hè statu impeditu da Hobhouse. U so prossimu amante hè Lady Oxford chì hè stata impressiunata da u radicalisimu di Byron è ancu hà incuragitu. In u 1813, s'impegna romanticamente cù a so surella di u primu matrimoniu di u babbu, Augusta Leigh, chì avia cunnisciutu in Newstead in u 1803. Era digià maritata cù u culunellu George Leigh. Cuntinuà à leghje quì sottu Per alluntanassi di sta situazione, hà fattu un flirt cun Lady Frances Webster per qualchì tempu. Frustratu è depressu, si maritò cù Anne Isabella Milbanke di ghjennaghju 1815, ma u matrimoniu era infelice. Sò stati legalmente separati in ghjennaghju 1816. Hà avutu una figliola cun ella chjamata Augusta Ada chì hè nata in dicembre 1815. Dopu avè lasciatu l'Inghilterra in u 1816 è stabilitu in Ginevra, in Svizzera, hà rinnuvatu a so storia d'amore cù Claire Clairmont, ch'ellu avia principiatu. mentre era sempre in Inghilterra. In u 1817, Claire Clairmont si trasferì in Inghilterra per fà nasce a figliola illegittima di Byron Allegra in ghjennaghju di u 1817. D'ottobre 1817, mentre ch'ellu era in Venezia, hà purtatu una storia d'amore cù a moglia di u so pruprietariu, Marianna Segati. Mentre era in Roma, a moglia di un panatteru chjamata Margarita Cogni diventa u so novu amante. In Ravenna in u 1818, scontra à a Cuntessa Teresa Gamba Guiccioli chì avia 19 anni è era maritata cù un omu chì era trè volte più vechju ch'è ella. Ancu se Byron era diventatu grassu è avia i capelli lunghi è grisgi à quellu tempu, a cunvinciu di vultà cun ellu in Venezia ciò ch'ella fece. Lord Byron hè mortu in Grecia da una malatia u 19 d'aprile di u 1824. U so corpu hè statu rinviatu in Inghilterra ma i decani di San Paulu è Westminster anu rifiutatu di accettallu. U so corpu hè statu infine sepoltu in Hucknall, Torkard, chì si trova in Nottinghamshire vicinu à l'abbazia di Newstead. E so cumpusizioni anu influenzatu parechji scrittori in u futuru. Trivia Lord Byron amava l'animali è tinia scimie, galline, pavoni, oie, corbu, falcu, acula, volpe, tassone, capra è airone in casa soia. Lord Byron hè statu fattu 'Fellow di a Royal Society' postumamente.