Biografia di Miguel de Cervantes

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 29 di settembre ,1547





Mortu à l'età: 68

Sun Sign: Libra



Cunnisciutu ancu cum'è:Miguel de Cervantes Saavedra

Paese di Nascita: Spagna



Natu in:Alcalá de Henares, Spagna

Famosu cum'è:Novelist



Citazioni Di Miguel De Cervantes Poeti



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Catalina de Salazar y Palacios (d. 1584-1616)

babbu:Rodrigo de Cervantes

mamma:Eleonora di Tende

fratelli:Andrea de Cervantes, Andrés de Cervantes, Juan de Cervantes, Luisa de Cervantes, Magdalena de Cervantes, Rodrigo de Cervantes

zitelli:Isabel di Saavedra

Mortu in: U 22 d'aprile ,1616

locu di morte:Madrid, Spagna

Più Fatti

educazione:Università di Alcalá, Università di Salamanca

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Federico Garcia ... Camilo José Cela Miguel de Unamuno George Santayana

Quale era Miguel de Cervantes?

Miguel de Cervantes Saavedra era un autore spagnolu, pueta è dramaturgu di u XVIIu seculu. U so «Don Chisciotte» hè cunsideratu cum'è u primu mudellu rumanzu di u stilu litterariu mudernu. U so impattu nantu à a lingua è a literatura spagnola hè cusì grande chì a lingua spagnola hè qualchì volta cunnisciuta cum'è 'la lengua de Cervantes' (a lingua di Cervantes). I so rumanzi, a so puesia è e so pezze teatrali sò piene di satira intelligente è di spressioni chì sò facili da legà à un lettore regulare. Questa hè a raghjoni perchè era cunnisciutu per esse 'El Principe de los Ingenios', chì significa 'U Principe di Wits'. Era natu in Madrid in una famiglia povera, u babbu travagliava da barbiere-duttore è girandulava di cità in cità, à circà travagliu. Cervantes hà studiatu architettura, literatura è arte in Roma per qualchì tempu quand'ellu era ghjovanu è dopu s'unì à a marina spagnola. Hè mentre servia in a marina chì u so bracciu manca hè statu feritu brutalmente è ùn pudia micca aduprà dopu. L'hà cunsideratu cum'è un simbulu d'onore mentre lottava per u so paese. Hà purtatu una vita povera finu à chì u so 'Don Chisciotte' diventa famosu. U rumanzu ùn li hà micca purtatu assai soldi ma l'hà stabilitu cum'è una figura literaria impurtante.

Miguel de Cervantes Creditu d'imaghjini http://likesuccess.com/829382 Creditu d'imaghjini https://sites.google.com/a/johnsoncreekschools.org/8th-grade-renaissance-wiki-2013-14/topics/ana/miguel-de-cervantes Scrittori Libra Scrittori Maschili Poeti Spagnoli Carriera In i so tempi più ghjovani, Cervantes abbandunò a so famiglia è si ne andò in Italia per studià in Roma in tutta a so maestosa architettura, storia è letteratura. Si hè cuncentratu nantu à a puesia, l'arte è l'architettura rinascimentale. In parechje opere dopu, l'Italia è a so bellezza arricchita sò state dimustrate. Ùn si sà micca bè perchè hà lasciatu a Spagna è andatu in Italia, s'ellu fughjia da un mandatu reale di arrestu o da qualsiasi altru misteru. In u 1570, Cervantes s'unì à i Marines di a Marina Spagnola chjamata 'Infanteria di Marina', chì era posta in Napuli à l'epica. Servì in l'armata per un annu. In u 1571, hà navigatu cù a flotta di galera di a Santa Lega chjamata Marquesa per participà à a battaglia di Lepantu. Ancu se ellu avia a frebba à l'epica ma hà dumandatu di esse permessu di participà à a battaglia per pudè serve per l'onore di u so rè è di u Diu. Hè statu feritu durante a battaglia di Lepantu, dunque per i prossimi 6 mesi restò in ospedale. Finu à u 1575, Cervantes hà servitu da suldatu per u so paese è era per u più staziatu in Napuli. A so vita di l'armata era piena di grandi avventure cum'è missioni in Corfù è Navarino. Hà assistitu ancu à a caduta di Tunisi è La Goulette. In u 1575, cù a permissione di u duca di Sessa, Cervantes hà navigatu nantu à a galera Sol da Napuli à Barcellona ma à metà strada Sol hè statu attaccatu da l'armata di Amaut Mami, un traditore albanese. Parechji passageri sò stati purtati cum'è prigiuneri in Algeri, cumpresu Cervantes. Hè statu schiavu quì durante cinque anni è in mezu hà fattu almenu 4 tentativi di scappà. A so famiglia hà pagatu soldi per liberallu è si ne volta in Madrid à a so famiglia in u 1580. In u 1585, hà publicatu «La Galatea», a so prima opera literaria maiò. Hè statu un romanzu pasturale è ùn hà micca pussutu attirà assai. Cervantes hà continuatu à prumette à u so publicu ch'ellu ne scriverà una sequenza ma ùn l'hà mai fattu. Ùn avia micca una bona surghjente di rivinutu è dunque, pruvò e so mani à u teatru chì à u mumentu era cunsideratu cum'è una forma impurtante di divertimentu. Ma in realtà, ùn hà micca ottenutu assai soldi è ricunniscenza. Durante questu tempu, hà travagliatu cum'è cumissariu per l'Armada Spagnola. U travagliu li dumandava di racoglie pruviste di granu da e cumunità rurali. Hè durante u corsu di stu travagliu chì Cervantes hè finitu in prigiò duie volte per motivi di cattiva gestione. Questu hè cunsideratu cum'è u mumentu quandu hà cuminciatu à scrive alcune di e so opere più memorabili. Restò estremamente poveru è hà luttatu cù i soldi finch'ellu publicò 'Don Chisciotte' in u 1605. Hè a so opera litteraria ch'ellu hà capitu prima quandu era in prigiò è u so solu scopu daretu à scrive era di dà à i so lettori una versione realistica di a vita è sprime u so puntu di vista in una lingua chjara in modu chì tutti ci possinu rilazioni. 'Don Chisciotte' ùn li hà micca purtatu assai soldi ma hà ricevutu una nutevule quantità d'attenzione cun ellu. 'Don Chisciotte' hè una nuvella chì prisenta a storia di un omu anzianu chì cerca l'avventure perchè hè affascinatu da e storie seculare di i curagiosi cavalieri. U rumanzu ùn hà micca guadagnatu u dirittu di Cervantes perchè in quelli tempi l'autori ùn ricevevanu alcuna royalties per i so libri ma 'Don Chisciotte' hè diventatu u primu bestseller di u mondu. In u 1613, hà scrittu una recopilazione di storie chjamate 'Rumanzi esemplarii'. L'annu prossimu hà publicatu 'Viaje del Parnaso' è in u 1615, 'Ottu cumedie è ottu ne interludii' sò stati publicati. Dopu a publicazione di sti rumanzi, Cervantes hà travagliatu nantu à u so ultimu rumanzu chjamatu 'Los Trabajos de Persiles y Sigismunda' finu à a so morte è hè statu publicatu in u 1617. U rumanzu era nantu à u sughjettu di viaghji avventurosi. Cuntinuà à leghje Sottu Scrittori Spagnoli Novelisti spagnoli Dramaturghi spagnoli Vita Persunale & Lascita In u 1584, Cervantes spusò Catalina de Salazar y Palacios chì era figliola di Fernando de Salazar y Vozmediano è Catalina de Palacios. Era assai più ghjovana di Cervantes è sò stati maritati finu à a so morte. Ùn avianu micca figlioli ma Cervantes avia una figliola di a so prima relazione cù Isabel de Saavedra. Hè stata chjamata dopu à a so mamma. In u 1616, Cervantes more in Madrid. Sicondu u so desideriu in u so testamentu, hè statu sepoltu in un cunventu vicinu à a so casa. U cunventu appartenia à suore trinitarie. A so figliola, Isabel de Saavedra, era ancu cunnisciuta per esse membru di stu cunventu. Più tardi, e suore si sò trasferite in un altru cunventu è ùn si sà s’elli anu purtatu cun elli u restu di Cervantes o micca. Trivia Mentre Cervantes servia in l'armata, hè statu feritu brutalmente in u pettu è u so bracciu mancu hè diventatu inutile. Ma questu ùn l'hà micca impeditu di cuntinuà à serve in l'esercitu. A so sperienza di esse rapitu è ​​tinutu prigiuneru durante cinque anni in Algeri li hà datu idea è materiale per u so famosu mondu 'Don Chisciotte' è duie altre pezze teatrali: 'El Trato de Argel' è 'Los Banos de Argel'. Tramindui sti pezzi sò stati ambientati in Algeri. 'Don Chisciotte' hè diventatu un rumanzu cusì famosu di u so tempu chì un scrittore scunnisciutu, imitendu cum'è 'Alonso Fernandez de Avellaneda' hà publicatu una seguita di u libru. Ma Cervantes hè surtitu cù a so pròpia continuazione di 'Don Chisciotte' in u 1615, chì ùn era micca famosu cum'è 'Don Chisciotte'. Si dice chì Cervantes hè mortu ghjustu un ghjornu nanzu à Shakespeare. Cervantes hè mortu u 22 aprile 1616 è Shakespeare hè mortu u 23 aprile 1616. Per onurà i dui scrittori l'UNESCO hà fattu u 23 d'aprile cum'è a Ghjurnata Internaziunale di u Libru. A storia di 'Don Chisciotte' hè stata ripresentata in u musical chjamatu 'L'omu di a Mancha' è attraversu l'opera d'arti di Pablo Picasso. 'Don Chisciotte' hè cunsideratu cum'è u primu rumanzu classicu mudernu romanticu è satiricu. Hè statu chjamatu unu di i «Grandi Libri di u Mondu Occidentale» da Enciclopedia Britannica. Si dice chì Shakespeare era forse familiarizatu cù Cervantes per via di a so grande opera 'Don Chisciotte' ma hè altamente improbabile chì Cervantes abbia mai sapiutu di Shakespeare. A so cuntribuzione à a lingua spagnola hè cusì grande chì certe volte a lingua stessa hè chjamata «la lengua de Cervantes», chì significa a lingua di Cervantes.