Biografia di Nicolau Copernicu

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: 19 ferraghju ,1473





Mortu à l'età: 70

Sun Sign: pesciu



Cunnisciutu ancu cum'è:Nicolaus Copernicus, Nikolaus Kopernikus, Nicolò Copernico, Niclas Koppernigk

Natu in:Toruń



Citazioni Di Nicolau Copernicu Astronomi

Famiglia:

babbu:Nicolaus Copernicus Sr.



mamma:Barbara Watzenrode



fratelli:Andreas Copernicus, Barbara Copernicus, Katharina Copernicus

Mortu in: U 24 di Maghju ,1543

locu di morte:Frombork

Più Fatti

educazione:1500 - Università di Bologna, 1503 - Università di Padova, 1503 - Università di Ferrara, 1495 - Università Jagielloniana

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Alfred Korzybski Raphael Kalinowski Ignacy Domeyko Zbigniew Brzezi ... Prénoms

Quale era Nicolau Copernicu?

Più cunnisciutu da u so cugnome, Nicolau Copernicu hè cunsideratu da parechji cum'è u babbu di l'astronomia muderna. Hè cunnisciutu per esse u primu à esse publicu cù a teoria eliocentrica in u so travagliu 'De revolutionibus' o 'About Revolutions'; un trattatu chì cuntene a teoria chì a Terra è l'altri pianeti orbitanu intornu à u sole. Questa era una cuntradizioni diretta di a teoria geocentrica chì avia vintu dapoi u tempu di Ptolomeu; a cridenza chì a Terra, è dopu l'umanità, eranu à u centru di l'universu. Ci hè sempre un aria di misteru annantu à l'omu chì parechji chjamanu u babbu di a rivoluzione scientifica - hà campatu una vita tranquilla, cunsacrata à e so ricerche scolastiche è à a so carriera cum'è canonista per diversi capituli di a Chjesa cattolica. Studiente eternu, hà passatu a so vita à studià u dirittu, a matematica è a medicina mentre cumpiia i so duveri versu a chjesa è ancu agisce cum'è imbasciadore per u so paese. Hè solu dopu una vita di studiu è d'osservazione astronomica ch'ellu hè statu capace di formulà a teoria chì hà cambiatu a manera di pensà à u cosimu, ch'ellu hà publicatu malgradu u so timore di persecuzione à e mani di a chjesa ch'ellu amava.Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

E Persone più Influenti in a Storia I 50 Scrittori I Più Controversi di Tutti i Tempi I Menti più Grandi di a Storia Copernicu Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Nikolaus_Kopernikus.jpg
(Museu Regiunale di Toruń / Dominiu publicu) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=VEWIMfPlnyo
(fenicottu l'aia)Scienziati Pisces Scentifichi pulacchi Filusufi Maschili Carriera In u 1497, s'inscrive à l'Università di Bologna per studià u dirittu canonicu. Si hè ancu aderitu à u «Capitulu di a Varmia» è hà ricevutu u so primu appuntamentu cum'è canonicu. Nicolau viaghjò in Roma in u 1500 per assiste à 'U Ghjubileu', induve hà datu cunferenze di matematica. Quessi sò stati assistiti da George Rheticus, chì u seguiterà à publicà a so più grande opera. L'annu dopu hà rinnuvatu u so permessu d'assenza per pudè avè altri dui anni di studiu, chì hà adupratu per studià medicina in Padova mentre continuava à studià u dirittu. Hà ricivutu un altru appuntamentu cum'è canonicu studiosu per a 'Santa Croce Chjesa' in Wroclaw, in 1503. In u stessu annu hè statu attribuitu u so dutturatu in dirittu canonicu. Dopu à compie i so studii, volta in Warmia per travaglià pè a chjesa. Copernicu hà mandatu u so primu travagliu, 'Commentariolus' (Cummentariu), cum'è una seria di lettere, in u 1507. Quì hà presentatu e prime versioni di a teoria eliocentrica. Hè statu ancu numinatu da u Capitulu per esse u medicu privatu di u Vescu. In u 1509, lasciò u Vescu è vultò in Frombork. Quì hè diventatu più impegnatu in l'affari pulitichi, disegnendu una carta di Warmia è di e fruntiere occidentali di a Prussia Reale per u Cunsigliu di u Rè è ghjurendu a so fedeltà à u Rè. Copernicu hà riunitu una pruposta per a riforma di u calendariu in u 1513, chì hè stata poi mandata in Roma. L'annu dopu hà compru una casa cù una piattaforma d'osservazione per e so osservazioni astronomiche, ma hè statu prestu prumossu à 'Amministratore' per a pruprietà di u Capitulu è si trasferì in Olsztyn. Hà pigliatu una pausa da a so osservazione per parechji anni per fà queste funzioni. In u 1519, rinunciò à a pusizione di Amministratore di Capituli, è vultò in Frombork. Passò l'anni seguenti participendu à a pulitica, in u quadru di un'ambasciata polacca à u 'Gran Maestru di i Cavalieri Teutonici', urganizendu a difesa di Olsztyn contr'à i Cavalieri Teutonichi, è negoziatu per i territorii varmiani ch'elli anu catturatu. Dopu, hè vultatu in Frombork, induve hà scrittu 'De Octava Sphoaera' (L'Uttava Sfera), in u quale refuta i calculi di Joannes Werner riguardu à l'orbita di Nettunu. In u 1542, Copernicu publicò u so travagliu nantu à a trigonometria. Contene ciò chì diventerà l'ultimi trè capituli di 'De revolutionibus'. Si crede chì Nicolau Copernicu sia mortu di colpu solu qualchì settimana dopu à a publicazione di u so più grande travagliu. Hè intarratu in qualchì locu sottu à u pianu di u castellu di Frombork - esattamente induve hè scunnisciutu. Filosofi Polacchi Matematichi Polacchi Intellettuali Polacchi è Accademici Opere maiò Copernicu hà compiu u manuscrittu per 'De revolutionibus' parechji anni prima ch'ellu permessi di publicallu. Durante più di un decenniu hà circulatu a teoria in una seria di lettere à studiosi europei è hà travagliatu cù cura nantu à e revisioni. Hè solu in u 1543 chì u libru hè statu publicatu in tuttu in Nuremburg. Vita Persunale & Lascita Per via di u so impegnu à a chjesa, ùn si hè mai maritatu. À un mumentu datu, u vescu Joannes Dantyszek l'hà suspettatu d'avè avutu un raportu cù a so serva di casa, è hà urdinatu à l'astrònomu di licenziala. A dumanda hè stata effettuata, ma l'accusazioni sò state finalmente abbandunate per mancanza di prove. E scuperte ch'ellu fece scatinò una nova scola di pensamentu astronomicu, è diventonu a basa per e teurie fatte da Galileo, Newton è Kepler. U travagliu chì anu fattu hà aiutatu à perfezziunà a so teoria originale. Trivia A prima versione di 'De revolutionibus' includia un anticipu da l'editore chì dichjarava chì l'ipotesi ùn era micca necessariamente vera, per appacià a chjesa. Hè statu pruibitu da u Vaticanu in u 1616, è ùn hè statu cacciatu da a lista chè in u 1835.