Biografia di Niels Bohr

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 7 d'ottobre , 1885





Mortu à l'età: 77

Sun Sign: Libra



Cunnisciutu ancu cum'è:Niels Henrik David Bohr

Natu in:Copenaghen, Danimarca



Famosu cum'è:Fisicu Vincitore di u Premiu Nobel

Citazioni Da Niels Bohr Fisicisti



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Margrethe Nørlund



babbu:Christian Bohr

mamma:Ellen Adler Bohr

fratelli:Harald Bohr, Jennifer Bohr

zitelli: Copenaghen, Danimarca

Parsunalità: INFJ

Più Fatti

educazione:Università di Copenhagen (1911), Università di Copenhagen (1909), Gammelholm Grammar School (1903), Università di Copenhagen

premi:1922 - Premiu Nobel in Fisica
1926 - Medaglia Franklin
1947 - Ordine di l'elefante

1957 - Premiu Atomi per a Pace
1938 - Medaglia Copley
1961 - Premiu Sonning
- Medaglia Matteucci
- Medaglia Max Planck
- Medaglia Hughes

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Aage Bohr Ben Roy Mottelson Hans Christian ... Jack Steinberger

Quale era Niels Bohr?

Niels Bohr era un fisicu danese vincitore di u Noble Prize chì hà fattu un travagliu pionieru in a teoria quantica è in cuntribuisce à a comprensione di a struttura atomica. Natu da una famiglia altamente influente è ben educata, hè cunsideratu cum'è unu di i fisici i più dominanti di u 20u seculu. Dopu avè ottinutu u so dutturatu in fisica, hà realizatu una ricerca intensiva cù Ernest Rutherford nantu à e strutture atomiche. Hà formulatu a prima spiegazione riesciuta di alcune linee principali di u spettru di l'idrogenu è a so teoria di l'atomu hè diventata u fundamentu di a fisica atomica moderna. A so rimarchevule cuntribuzione à a capiscitura di a struttura atomica è di a meccanica quantica li hà guadagnatu u Premiu Nobel in Fisica. Frà altri cose, hà ancu prupostu u principiu di cumplementarità, chì dice chì l'ogetti ponu avè una natura duale, simile à quella di un elettrone chì si comporta sia cum'è una particella sia cum'è un'onda, ma ùn pudemu sperimentà chè un aspettu à a volta. Durante a Seconda Guerra Mundiale, hè scappatu di l'arrestu da a pulizza tedesca è infine hè andatu in i Stati Uniti induve hà agitu cum'è una parte prominente di a squadra di fisici chì travagliavanu à u Prughjettu Manhattan. Era ancu un umanitariu nutatu è dopu a guerra, hà passatu u restu di a so vita à favurisce l'usu pacificu di l'energia nucleare.Liste Raccomandate:

Liste Raccomandate:

I Menti più Grandi di a Storia Niels Bohr Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Niels_Bohr_1935.jpg Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Niels_Bohr_and_Margrethe_engaged_1910.jpg Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Fichier:Niels_Bohr_-_LOC_-_ggbain_-_35303.jpg
(Serviziu di Notizie Bain, editore Restauratu da: Bammesk / Public domain)Scentifichi Danesi Libra Men Carriera In u 1911, hà viaghjatu in Inghilterra è hà scontru à J. J. Thompson di u Laboratoriu Cavendish à l'Università di Cambridge. Hà fattu qualchì ricerca nantu à i raghji catodichi, ma ùn hà micca pussutu impressionà Thomson. Più tardi, Ernest Rutherford u invitò à fà ricerche post-dutturale in Inghilterra nantu à e strutture atomiche. In u 1913, hè statu publicatu u documentu di Bohr nantu à a struttura atomica chì diventa a basa di a famosa «vechja teoria quantica». Da u 1914 à u 1916, hà travagliatu cum'è cunferente di fisica à l'Università Victoria di Manchester, in u RU. In u 1916, hè diventatu prufessore di fisica teorica à l'Università di Copenaghen, postu chì hà occupatu per 46 anni. Fundò l '' Istitutu di Fisica Teorica '' à l'Università di Copenaghen in u 1920 è servì ancu da amministratore finu à u 1962. Durante a Siconda Guerra Mundiale, fughjì da a Danimarca in America, duv'ellu travaglia à u Prughjettu Manhattan. Dopu a guerra hè diventatu un attivistu francu contr'à l'armi nucleari è per l'usu pacificu di l'energia atomica. Da u 1938 finu à a so morte, hè statu u presidente di a Reale Accademia Danese di Scienze è hà supervisatu a prima fase di u prugramma di a Commissione per l'usi pacifici di l'energia atomica. In u 1954 hè statu abbastanza influente in a creazione di l'Organizazione Europea per a Ricerca Nucleare (CERN). Citazioni: Futuru Opere maiò Hà prupostu un mudellu atomicu in u quale hà postulatu chì l'elettroni viaghjanu in orbite fissi intornu à u nucleu di l'atomu, è hà ancu spiegatu cumu l'elettroni emettenu o assorbenu energia. Hà introduttu l'idea chì un elettrone puderia calà da una orbita di energia superiore à una inferiore, in u prucessu emettendu un quantum d'energia discreta. Cuntinuà à leghje Sottu Hè ancu cunnisciutu per cuncepisce «u principiu di cumplementarità» chì definia chì l'onda è l'aspetti particulari di a natura sò cumplementari, è ùn ponu mai esse sperimentati simultaneamente. U principiu dice chì l'articuli ponu esse analizzati separatamente in termini di pruprietà contraddittorie, cume si comportanu cum'è un'onda o un flussu di particelle. Premii è Rializazioni In u 1921, riceve a prestigiosa «Medaglia Hughes» da a Royal Society di Londra. In u 1922, hè statu attribuitu u 'Noble Prize in Physics' in ricunniscenza per i so servizii in l'indagine di a struttura di l'atomi è di a radiazione emanante da elli. In u 1923, hè statu attribuitu a 'Medaglia Matteucci' da a 'Società Italiana di Scienze'. In u 1926, hè statu presentatu a 'Medaglia Franklin' da l'Istitutu Franklin di Filadelfia. In 1930, hè statu attribuitu a distinta 'Medaglia Max Planck' per i so straordinarii successi in fisica teorica. In u 1938, riceve a 'Medaglia Copley' da a Royal Society di Londra in ricunniscenza di u so distinatu travagliu in u sviluppu di a teoria quantistica di a struttura atomica '. In u 1957, hè statu attribuitu u 'Premiu à l'Atomi di a Pace di i Stati Uniti'. U stessu annu, hà ancu ricevutu u 'Premiu Sonning' da l'Università di Copenaghen. Vita Persunale & Lascita U 1u d'agostu di u 1912, si marita cù Margrethe Nørlund, surella di u matematicu Niels Erik Nørlund. A coppia hè stata benedetta cù sei figlioli, di i quali dui sò morti in circustanze sfurtunate. Hè mortu u 18 di nuvembre di u 1962, in a so casa di Carlsberg, Copenhagen, Danimarca, dopu avè avutu un colpu. U so corpu hè statu crematu, è e so cennere sò state sepolte in a trama di a famiglia in u Cimiteru Assistens in a sezione Nørrebro di Copenhague.