Anniversariu: U 16 d'ottobre , 1854
Mortu à l'età: 46
Sun Sign: Libra
Cunnisciutu ancu cum'è:Oscar Fingal O'Flahertie Wills Wilde
Paese di Nascita: Irlanda
Natu in:Dublinu, Irlanda
Famosu cum'è:Dramaturgu, Poeta & Novelist
Citazioni Di Oscar Wilde Omi
Famiglia:
Conjoint / Ex-:Constance Lloyd (m. 1884-1898), Constance Lloyd (m. 1884-1898)
babbu:Sir William Wilde
mamma:Lady Jane Francesca Elgee Wilde
zitelli:Cyril Holland, Vyvyan Holland
Mortu in: U 30 di nuvembre , 1900
locu di morte:Parigi, Francia
Cità: Dublinu, Irlanda
Più Fattieducazione:Portora Royal School, Enniskillen, Trinity College di Dublinu, BA, Magadalen College, Università di Oxford (1874-78)
premi:1988 - Premiu Naziunale (USA) di u Circle Critics Book
Cuntinuà à leghje SottuRaccomandatu Per Voi
Martin McDonagh James Joyce Brendan Behan Thomas MooreQuale era Oscar Wilde?
Oscar Wilde era un dramaturgu, rumanzieru, pueta è saggistu irlandese rinumatu, natu à a metà di u XIXu seculu in una famiglia intellettuale. Mentre studiava in Trinità, Dublinu, hè statu influenzatu da u muvimentu esteticu, chì sustene chì l'arte deve esse praticata solu per l'arte è diventa prestu unu di i so ardenti seguitori. Ancu se u so primu libru, 'Poesie' l'hà stabilitu cum'è prossimu pueta, hà tastatu un veru successu solu in l'ultima decada di a so vita relativamente corta. Ma da tandu, malgradu esse maritatu cù dui figlioli, era diventatu impastatu in una relazione omosessuale è quandu hè andatu à a luce, hè statu cundannatu à una rigorosa prigione di dui anni. Esciutu da a prigiò, andò in Francia, duv'ellu passò l'ultimi anni di a so vita, staccatu da a so famiglia è fughjitu da a maiò parte di i so amichi. Dopu, i so libri avianu ancu smessu di vende è i so pezzi eranu chjusi. Cusì hà campatu in puvertà è in malattia finu à a so morte à quarantasei anni.
Liste Raccomandate:Liste Raccomandate:
Modelli di Role Famosi chì Vorresti Scuntrà Figure Storiche Di I Discendenti Portanu Una Similitudine Scunvugliente I 50 Scrittori I Più Controversi di Tutti i Tempi L'autori gay più famosi di a storia
Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=kaEmxjvpy00 (A. O'Farrell)
Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=kaEmxjvpy00 (A. O'Farrell)
Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=kaEmxjvpy00 (A. O'Farrell)
Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=kaEmxjvpy00 (A. O'Farrell)
Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=N3HlF_kkmfU (A Biblioteca è u Museu Morgan)
Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Oscar_Wilde_3g07095u-adjust.jpg (Napulione Sarony / Public domain)
Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=kaEmxjvpy00 (A. O'Farrell)Omi Irlandesi Trinity College di Dublinu L'Università di Oxford In Londra À a so graduazione in u 1878, Oscar Wilde volta in Dublinu per un brevi periudu. Oramai, u babbu era mortu praticamente in fallimentu. A famiglia hà avà vendutu a casa è cù a so parte di lascita Wilde si trasferì in Londra, induve hà suppurtatu u ritrattu Frank Miles, pupulare in u circondu altu di Londra. Hà scrittu à parechji amichi in Oxford è Cambridge, pruvendu senza successu per una pusizione in classici. Simultaneamente, si cuncentrò nantu à a scrittura di novi puesie, allargendu è rivisendu e vechje, ch'ellu publicò cum'è «Poesie» à a mità di u 1881. Ancu se l'opera hà ricevutu critiche miste, l'hà stabilitu cum'è un pueta à vene. Ancu in u 1881, hà assicuratu u so primu travagliu cum'è revisore d'arte. Tuttavia, l'abbandunò versu a fine di l'annu, per lancià una tournée di cunferenza in i Stati Uniti è in Canada nantu à l'invitu di Richard D'Oyly Carte, un agente di talentu è impresariu inglese.
Poeti Libra Poeti Irlandesi Scrittori Libra In i SUA Oscar Wilde hè ghjuntu in New York u 2 di ghjennaghju di u 1882. Ancu se a tour hè stata uriginariamente prevista per quattru mesi, per via di u so successu cummerciale, hè stata prulungata per quasi un annu. Durante stu periodu, hà tenutu circa 140 cunferenze, soprattuttu nantu à l'esteticisimu. Induv'ellu andava, si mischiava cù ogni classa di ghjente. Hà betu whisky cù minatori in Leadville è Colorado è in listessu tempu, hà visitatu i saloni di moda in cità cum'è New York, Chicago, Boston, Filadelfia è Washington, manghjendu cun celebrità cum'è Henry Wadsworth Longfellow è Walt Whitman. Ancu se a stampa li era un pocu ostile, u publicu era intrigatu da u so codice di vestitu è u so caratteru stranu. Ammirava ancu parechje cose nantu à l'America, in particulare a so demucrazia è a so educazione universale. Hè dunque tornatu in Gran Bretagna riccu, sia in materia di soldi sia in esperienza.Scrittori Irlandesi Novelisti Maschili Novelisti Irlandesi Ritorna in Gran Bretagna À u so ritornu in Gran Bretagna, Oscar Wilde s'hè imbarcatu in un altru circuitu di cunferenze attraversu l'Inghilterra è l'Irlanda, chì dureranu finu à a mità di u 1884. Intantu qualchì tempu trà ferraghju è ma 1883, andò in Parigi per trè mesi è culà hà compiu a so pezza , 'A Duchessa di Padova'. Assai prestu Wilde hà pussutu stabilì si cum'è un primu difensore di u muvimentu esteticu è hè diventatu famosu per questu. In più di e so attività letteralmente, hà cuminciatu à cuntribuisce regolarmente cum'è revisore in 'Pall Mall Gazette.' Continue Reading Under Da u 1887, Wilde hà truvatu impiegu cum'è redattore di 'Lady's World', una rivista chì trattava di a moda femminile è avia persu a so pupularità in l'ultimi anni. Prestu, hà pussutu rinvivisce a rivista incorpurendu punti di vista di e donne micca solu nantu à l'arte, a literatura è a musica, ma ancu nantu à a vita muderna. In u 1888, mentre travagliava cum'è editore di 'Lady's World', Wilde hà publicatu a so prima opera maiò intitulata, 'U Principe Felice è Altri Racconti', una raccolta di storie per zitelli. Dopu in u 1889, hà publicatu un antru di i so opari memorabili, 'A decadenza di a bugia'. In lugliu 1889, lascia u so travagliu per cuncentrassi nantu à a so ambizione literaria. U so unicu rumanzu, 'U ritrattu di Dorian Gray' hè apparutu in l'edizione di lugliu 1890 di 'Lippincott's Monthly Magazine.' Ancu se u redattore di a rivista avia cancellatu circa 500 parolle hè statu criticatu da i critichi per decadenza è allusioni omosessuali. Tuttavia, Wilde hà difesu u so travagliu è in u 1891, u fece publicà in forma di libru. In u 1891, fora di «A fiura di Dorian Gray», avia publicatu altre cinque opere maiò. Frà elli, 'Intentions' consistia di saggi publicati prima. Altri eranu 'L'anima di l'omu sottu u sucialismu', 'Lord Arthur Savile's Crime and Other Stories', 'A House of Melegranates' è 'Salome'. Wilde hà dunque cuntinuatu à pruduce più drammi, chì parechji di i quali satirizavanu a sucietà di a classa alta. Fallendu in sta categuria sò stati 'Fan di Lady Windermere' (1882) è 'Una donna senza impurtanza' (1893), tramindui chì anu avutu assai successu. À u cuntrariu, «Un maritu ideale», un travagliu chì Wilde hà iniziatu à l'estate di u 1883, girava intornu à u ricattu è a curruzzione pulitica. Cum'è 'L'impurtanza di esse più seriu', chì hà scrittu in l'estate 1894, 'Un maritu ideale' hè ancu cunsideratu unu di i so capulavori.
Citazioni: I Libra Men Opere maiò Oscar Wilde hè ricurdatu megliu per a so ultima pezza di teatru, 'L'impurtanza di esse seriu', una cumedia farsa in cui i prutagunisti mantenenu doppia identità. Lanciata per u so ingeniu, a pezza hè stata rinvivita parechje volte dapoi a so premiere u 14 di ferraghju di u 1895 à u St James Theatre di Londra è trè volte trasfurmata in film. Cuntinuà à leghje Sottu Vita Persunale & Lascita U 29 di maghju 1884, Oscar Wilde si maritò cù Constance Lloyd, figliola di Horace Lloyd, un riccu Avucatu di a Regina. A coppia hà avutu dui figlioli, Cyril è Vyvyan. In u 1886, mentre Constance era incinta di u so secondu figliolu, Wilde hè statu seduttu da Robert Baldwin Ross, diciassette anni, u nipote di u capu di riforma canadianu Robert Baldwin. In seguitu, anu sviluppatu una relazione è Ross hè diventatu u primu amante maschile di Wilde. In u 1891, Wilde hà scontru à Alfred Douglas, figliolu di John Douglas, 9esimu Marchese di Queensberry, è hà sviluppatu un affare cun ellu. Incapaci di piantà a leia, u Marchesu hà lasciatu a so carta di visità in u club di Wilde, scritta: «Per Oscar Wilde, chì posa in sodomita u 18 di ferraghju di u 1895. In contru à i cunsiglii di i so amichi, Wilde hà presentatu un prucessu di diffamazione contr'à u Marques. Per prutege si, u Marchesu hà numinatu detettivi per truvà prove annantu à l'omosessualità di Wilde è anu previstu di ritrattallu cum'è l'omu anzianu chì abitualmente seduce i giovani è innocenti. Parechji sò stati ancu furzati à dà testimunianze contr'à Wilde. Incarceratu per Sodomia Cum'è evidenza contru Oscar Wilde muntatu, un casu di sodomia è indecenza lorda hè statu presentatu contr'à ellu. L'accusazione, chì s'hè aperta u 26 d'aprile 1895, l'hà trovu culpevule u 25 di maghju 1895. Hè statu attribuitu cù travagliu duru. U listessu ghjornu hè statu mandatu in Prigione di Newgate. Dopu, hè statu trasferitu in Pentonvile è da quì à a prigione di Wandsworth in Londra. A vita in questu locu era troppu dura per a salute delicata di Wilde. À u principiu di nuvembre di u 1895, hè cascatu da a fame è da e malatie, resultendu in u rapimentu di u tamburinu di l'arechja diritta. U 23 di nuvembre di u 1885, hè statu trasferitu in HM Prison Reading à l'iniziativa di u deputatu liberale è riformatore Richard B. Haldane è furnitu di lettura è di materiale di scrittura. Intantu a so moglia hà cambiatu u cognome di i so figlioli in Olanda, dissucendosi cusì da i scandali di Wilde. Hè quì à Reading Gaol chì hà scrittu una lettera di 50.000 parolle à Douglas. Scritta trà ghjennaghju è marzu 1887, ùn hè mai stata mandata, ma hè stata parzialmente publicata in u 1905 cum'è 'De Profundis' è publicata cumpletamente in u 1962 cum'è 'E Lettere di Oscar Wilde'. Esiliu è Morte Wilde hè statu liberatu da a prigiò u 18 di maghju di u 1887 è hè partutu subitu in Francia, per ùn vultà mai in Inghilterra. Assai prestu, hà scrittu 'A ballata di a lettura di a prigione', a so ultima opera maiò. Inizialmente, l'autore hè statu creditu in C33, ma quandu hè diventatu successu; u so nome ci hè statu aghjuntu. Wilde hà campatu per trè anni in più, poveru è desolatu. A so moglia li inviava trè dinari à settimana da a so indennità annuale. Ella rifiutò di vedelu o permettenu di vede i zitelli. Trà i so pochi amichi, chì sò stati fideli finu à a fine, ci eranu l'autore Reginald Turner è Robert Ross. Qualchì volta versu u 25 di nuvembre di u 1900, Wilde hà sviluppatu a meningite, da a ferita à l'arechja ch'ellu avia sviluppatu in prigiò è ne hè mortu u 30 di nuvembre di u 1900. Inizialmente hè statu sepoltu in u Cimetière de Bagneux fora di Parigi. À a so morte, Robert Ross diventa u so esecutore literariu. In u 1900, hà fattu trasferisce i resti di Wilde in u cimiteriu di Père Lachaise. A tomba, chì hà duratu una decina di mesi à compie, hè stata custruita da u scultore Jacob Epstein mentre u zocculu hè statu custruitu da Charles Holden. L'iscrizione annantu hè stata sculpita da Joseph Cribb. Trivia Cume a tradizione, i visitatori abusavanu di basgià a tomba di Wilde dopu avè applicatu u rossu à labbra, lascendu cusì una stampa. In u 2011, l'edificiu hè statu liberatu di sti marchi è hè statu fattu 'à prova di basgi' erigendu una vetrina intornu. In u 2017, quandu l'Attu di Policing and Crime Act 2017 hè statu promulgatu in u Regnu Unitu, Wilde hè statu ufficialmente perdonatu per a so offesa chì l'omosessualità ùn hè più un crimine in Inghilterra.