Biografia di Pablo Picasso

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 25 d'ottobre , 1881





Mortu à l'età: 91

Sun Sign: Scorpione



Cunnisciutu ancu cum'è:Pablo Ruiz Picasso

Paese di Nascita: Spagna



Natu in:Malaga, Spagna

Famosu cum'è:Pittore



Citazioni Di Pablo Picasso Omi Ispanici



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Jacqueline Roque (m. 1961-1973), Olga Khokhlova (m. 1918; d. 1955)

babbu:Don José Ruiz è Blasco

mamma:Maria Picasso è Lopez

zitelli:Claude Pierre Pablo Picasso, Maya Widmaier-Picasso, Paloma Picasso, Paul Joseph Picasso

Partner:Dora Maar, Françoise Gilot, Marie-Thérèse Walter

Mortu in: 8 d'aprile , 1973

locu di morte:Mougins

Malatie è Disabilità: Dislexia

Cità: Malaga, Spagna

Più Fatti

premi:1950 - Premiu Stalin per a Pace
1962 - Premiu Lenin per a Pace

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

John Gray Joan Miro Francisco Goya Diego Velázque ...

Quale era Pablo Picasso?

Parlendu di i più grandi artisti di u 20u seculu, ùn si pò mancà u nome di Pablo Picasso! Unu di l'artisti più impurtanti di l'epica, Picasso era un geniu natu chì u prodigiosu travagliu hà pigliatu u mondu di l'arte per tempesta. Sorprendentemente, quandu i zitelli di a so età eranu occupati à amparà è à ghjucà, Picasso hà dedicatu u so tempu à disegnà. À l'età tenera di sette anni, hà cuminciatu à pitturà, è à l'età di 13 anni, u so talentu è e so cumpetenze avianu supiratu quellu di u babbu. I so primi dui quadri maiò includenu, 'A Prima Comunione' è 'Scienza è Carità.' Cù u tempu, si diversificò in sculpite, cuncepimentu in ceramica, è scenografia. Picasso era incaricatu di cullà cù «Cubismu», chì era u primu passu versu l'arte muderna. A diversità di i so predecessori, cum'è l'impressionisti è i fauvisti chì anu impiegatu mudelli per vene cù opere d'arte, hà righjuntu un livellu di astrazione chì era abbastanza radicale da rompe a dominanza classica di u cuntenutu nantu à a forma. Attraversu a so opera rivoluzionaria «Les Demoiselles d'Avignon», hà fattu nasce l'arte muderna di u 20u seculu. Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Portrait_de_Picasso,_1908.jpg
(Autore anonimu scunnisciutu [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=MQXVyO9zpAk
(The Times of India) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=L0YiuOI1lcg
(Arte intelligente) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=L0YiuOI1lcg
(Arte intelligente) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pablo_picasso_1.jpg
(Argentina. Rivista Vea y Lea [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=33BCnqpS8NA
(Video educativi per i zitelli) Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=PeZvp0juhRE
(CloudBiography)TùCuntinuà à leghje SottuOmi Spagnoli Scultori Maschili Artisti Spagnoli Carriera Cù Parigi cunsideratu cum'è u centru mundiale per l'arti d'avanguardia, era solu naturale per ellu di trasferisce si in a cità. À l'alba di u novu seculu, si trasferì in Parigi per esse à l'epicentru di u mondu di l'arte. Aprì un attellu d'arti in Montmartre, Parigi. Malgradu l'adulescente, hà avutu a tecnica per vene cun qualsiasi stile, è l'insight per cunnosce l'impurtanza di ogni stile. I storichi anu separatu e so opere da diverse epoche. Cusì, da u 1901 à u 1904, e so opere sò state categurizate in «Periudu Blu.» Cum'è u nome u suggerisce, a maiò parte di e so opere di questu periodu sò state marcate da pitture sfumature in tonalità turchinu è verde-bluascu, avendu solu intermittentemente sfumature di altri culori. Hà applicatu varie tecniche durante u so periodu, partendu da a tecnica sfocata à u divisiunisimu è l'espressionisimu. U sughjettu ch'ellu hà sceltu varieghja da a puvertà è l'isulamentu à l'angoscia è a malincunia. Alcune di e so famose pitture di questu periodu includenu, 'Nudu Blu', 'La Vie' è 'U Vechju Guitarrista'. Successu à u 'Periudu Blu' hè u 'Periudu Rosa' chì durò da u 1904 à u 1906, durante u quale u culore rosa hà duminatu a maiò parte di e so opere. A maiò parte di i so quadri riprisentavanu persone chì travagliavanu à u circu, acrobati è arlecchini. In più, e so opere anu messu in mostra a relazione calda ch'ellu hà spartutu cù Fernande Olivier. In cuntrastu à u 'Periudu Blu', i quadri chì sò venuti durante u 'Periudu Rose' eranu di natura felice è ottimista cun ottimisimu è spiritu di flottabilità apparenti in elli. Stu stile hè statu vistu soprattuttu in e so opere antiche di u 1899 è di u 1900. In u 1907, ellu, cù u so amicu Georges Braque, hè ghjuntu à un'opera rimarchevuli chì nimu finu à tandu ùn avia mai pittatu. Cunstituitu di forme geomettriche taglienti, 'Les Demoiselles d'Avignon' hà messu in mostra cinque prostitute nudi, astratte è distorte, cù macchie evidenti di turchini, verdi è grisgi. L'opera hè diventata u precursore è l'ispirazione di u «Cubismu», un stile artisticu chì i dui anu inventatu. A tecnica principale daretu à l'opere cubiste era a rumpitura è u riassemblamentu di l'uggetti in forma astratta, mettendu in evidenza e so forme geomettriche cumposte, è raffigurendu li da più punti di vista simultaneamente per creà un effettu chì sfida a fisica, cum'è collage. U stilu cubistu da ellu impiegatu in e so opere hè diventatu un muvimentu rivoluzionariu in u mondu di l'arte. Alcune di e so pitture memorabili di st'epica includenu 'Tre donne', 'Pane è Piattu di frutta nantu à una tavula', 'Ragazza cù Mandolinu', 'Natura Morta cù Scaffatura', è 'Lettore di carte'. di u mondu, chì era à u mumentu di a 'Prima Guerra Mundiale', hà purtatu u prossimu cambiamentu in a so forma d'arte. Da l'astrattu è a forma distorta, hè passatu à riprisentà a realtà sombra di u mondu in e so opere. Alcune di e so opere neoclassiche chì riprisentanu u so ritornu à u realisimu da u 1918 à u 1929 includenu 'Tre donne à a primavera', 'Due donne chì correnu nantu à a spiaggia', 'A corsa' è 'I pipi di Pan'. sperimentazione è innuvazione, ùn hè micca firmatu longu cù u classicismu è hà pigliatu una nova mania filosofica è culturale chì era cunnisciuta cum'è 'Surrealismu'. L'arlicchinu hè statu rimpiazzatu da u minotauru cum'è mutivu cumunu in a so opera è in l'opere di l'altri Surrealisti. pittori. U so travagliu u più impurtante è rimarchevuli di stu periodu di tempu era u 'Guernica'. 'Guernica' hè un testamentu per a brutalità, l'umanità è a natura viziosa di a guerra. Pittura in u 1937 dopu à l'attaccu aereu devastante annantu à a cità basca di Guernica, ferma a più grande pittura anti-guerra di tutti i tempi. Hà sfumature di neru, biancu è grisgiu è illustra parechje figure umane in vari stati d'angoscia è terrore. À a fine di a 'Seconda Guerra Mundiale', si hè giratu versu a pulitica. Si unì à u «Partitu Cumunistu Francese» è participò à u «Cungressu Mundiale di l'Intellettuali in Difesa di a Pace» in Polonia. Tuttavia, i cumenti critichi attratti da a so pittura di Stalin anu diminuitu u so interessu per a pulitica, ancu s'ellu ferma un membru leale di u 'Partitu Cumunistu'. Artisti è Pittori Spagnoli Artisti è Pittori Maschili Pittori Cubisti Spagnoli Premii è Rializazioni Hè statu cunferitu duie volte cù u 'Premiu Internaziunale Lenin per a Pace', prima in u 1950 è dopu in u 1961.Artisti Surrealisti Spagnoli Omi Scorpione Vita Persunale & Lascita Un affamatu ardente, hà avutu una serie di relazioni cù amiche, amanti, musi è prostitute. Era maritatu duie volte. In 1918, hà maritatu cù una ballerina chjamata Olga Khokhlova. A coppia, chì hè stata benedetta cun un figliolu, si separò in u 1927. Tuttavia, ùn eranu micca legalmente divorziati è u matrimoniu finì solu in u 1955 dopu a morte di Khokhlova. Mentre era maritatu cù Khokhlova, era in una relazione romantica cù Marie-Therese Walter. Hà avutu una figliola da a relazione. Si maritò cù Jacqueline Roque in u 1961, à l'età di 80 anni. Cun ella, avia dui figlioli. Hà rispiratu l'ultimu u 8 d'aprile di u 1973, in Mougins, in Francia. I so resti mortali sò stati dopu intarrati à u Chateau di Vauvenargues vicinu à Aix-en-Provence. Citazioni: Art Trivia 'Piz, Piz' sò state e prime parolle pronunziate da st'artistu emblematicu di u 20u seculu. 'Piz, Piz' era a so prova zitellina di dì 'lapiz', a parolla spagnola per a matita.