Biografia di Pericles

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Natu:494 a.C.





Mortu à l'età: 65

Cunnisciutu ancu cum'è:Pericles



Natu in:Atene

Famosu cum'è:Primu Citatinu di l'Atene Democràtica



Citazioni Di Pericles Omi Grechi

Famiglia:

Conjoint / Ex-: ENFJ



Cità: Atene, Grecia



Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Aspasia Georgy Zhukov Enid Lyons George W. Romney

Quale era Pericles?

Pericle era un impurtante statale grecu, oratore, patrone di l'arte, puliticu è generale d'Atene chì hà campatu da u 495-429 a.C. Hà avutu una influenza cusì prufonda nantu à a sucietà chì u storicu Tucidide u chjamò u primu citatinu di l'Atene democratica. A so epica hè ancu spessu chjamata 'Età di Pericles' o largamente cum'è 'Età d'Oro di Atene'. Hà incuragitu a fioritura di l'arte, di a literatura, di a filusufia è di a libertà di spressione. Sutta a so influenza, Atene hè diventata u centru di arte, cultura, educazione è demucrazia. Artisti, scultori, dramaturghi, pueti, architetti è filosofi anu cunsideratu Atene un paradisu eccitante per u so travagliu. Ippocrate praticava a medicina in Atene allora mentre scultori cum'è Fidias è Myron creavanu statue in marmaru è petra. Drammaturghi cum'è Eschilu, Sofocle, Euripide è Aristofanu inventanu u teatru mudernu durante stu periodu. I grandi filosofi Protagora, Zenonu di Elea, è Anassagora eranu tutti i so amichi cari. D’altronde, u «babbu di a filusufia occidentale» Socrate campava in Atene à l’epica. A so epica hà assistitu ancu à a custruzzione di l'Acropoli è à a gloria di u Partenone. Hè u primu puliticu à ricunnosce una grande impurtanza per u studiu di a filusufia cum'è sughjettu realistu. Dopu à a so morte, l'età d'oru di Atene hà finalmente scappatu. Creditu d'imaghjini https://en.wikiquote.org/wiki/Pericles Creditu d'imaghjini https://www.biography.com/people/pericles-9437722 Creditu d'imaghjini https://www.britishmuseum.org/research/collection_online/collection_object_details.aspx?objectId=461658&partId=1 Creditu d'imaghjini https://simple.wikipedia.org/wiki/Pericles Creditu d'imaghjini https://about-history.com/the-life-and-rule-of-pericles/TùCuntinuà à leghje Sottu Carriera In u 461 a.C. Pericle hà fattu Cimon banditu per suppostu tradimentu d'Atene è emerge cum'è u capu di u partitu demucraticu di Atene. A so prima impresa militare hè stata durante a Prima Guerra di u Peloponnesu. In u 454 a.C., attaccò Sicione è Acarnania, in seguitu pruvò à cunquistà Eniadea, ma in vain. Hà finanziatu ancu a creazione di culunie ateniese in Tracia è nantu à a costa di u Mari Neru. Durante a Seconda Guerra Sacra, hà guidatu l'armata ateniese contr'à Delfi è hà ripristinatu Focide in i so diritti suvrani annantu à l'oraculu. In u 447 a.C. scacciò i barbari da a penisula tracia di Gallipoli, è istituì culunie ateniese in a regione. Fu elettu Strategos (unu di i principali generali d'Atene) in u 443 a.C. Da u 449 a.C. finu à u 431 a.C., hà finanziatu parechji sviluppi culturali in Atene, in particulare strutture famose nantu à l'Acropoli in cima à a cullina: u tempiu di Atena Nike, l'Erechtheum è u gigantescu Partenone. Hà fattu dinò sforzi per mudernizà a sucietà ateniese. Hà popularizatu l'arti belle rendendu l'accessu à u teatru di rigalu per i cittadini poveri è hà facilitatu a participazione publica à u serviziu civile. Patronu di l'arte, era amicu di l'intelletti più impurtanti di u so tempu, cum'è u dramaturgu Sofocle è u scultore Phidias. Ancu a so moglia Aspasia era abbastanza famosa è insegnava oratoriu à u ghjovanu filosofu Socrate. Era ellu stessu un grande oratore. I so discorsi (arregistrati è interpretati da Tucidide) cummemuranu a magnitudine di l'Atene democratica à u so puntu culminante. Videndu chì Atene prosperava, Sparta si sentì sempre più minacciata è cuminciò à dumandà una franchigia chì Periculu rifiutò. In u 431 a.C. u disaccordu trà Atene è u sustinente di Sparta Corintu hà incitatu u rè spartanu Archidamu II à invadisce l'Attica vicinu à Atene. Strategicamente, Pericles hà evacuatu i residenti di l'Attica in Atene, lascendu cusì à l'armate spartane superiori nimu cun quale luttà. Dopu hà fattu attacchi in mare annantu à l'amichi di Sparta. Stu approcciu caru hè statu abbastanza fruttuosu inizialmente. Cuntinuà à leghje quì sottu Infine, una pesta hè scuppiata in Atene chì hà fattu parechje vittime è hà suscitatu disgrazia trà a ghjente. Questu hà purtatu à esse temporaneamente cacciatu da u putere in u 430 a.C. In pocu tempu, quandu u tentativu di l'Ateni di risolve i disaccordi cù Sparta hà fiascatu, hè statu prestu restituitu a so autorità. In u 429 a.C., cede à a pesta. A so morte fù devastante per Atene postu chì i so successori mancavanu di a so prudenza è prudenza. À pocu à pocu, l'età d'oru di Atene si hè svanita. Citazioni:Opere maiò Atene hà prosperatu sottu à Pericle; durante a so epica, Atene hà cunnisciutu a supremazia pulitica, a crescita economica è a fioritura culturale. Una parte di l'età d'oru di a cultura ateniese, da u 449 à u 431 a.C., hè attribuita à Pericle. Oltre à sustene l'arte è a cultura, hà finanziatu a custruzzione di l'Acropoli è di u Partenone in Atene. Hà guidatu parechje missioni militari per più di 20 anni. Alcuni di questi furono a ripresa di Atene di Delfi da i Spartani in u 448 a.C., l'assedio di Atene à Samos durante a guerra di Samia in u 440 a.C., è l'infortunatu attaccu à Megara in u 431 a.C. . Vita Persunale & Lascita Periculu inizialmente sposò unu di i so parenti più stretti cun quale avia dui figlioli, Paralus è Xanthippus. Versu u 445 a.C., si separò da a moglia è a dete à un altru omu in matrimoniu. À a fine, hè diventatu vicinu à Aspasia di Miletu. Campavanu inseme è a so relazione hè stata rimpruvata da parechji, cumpresu u so figliolu, Xanthippus. Hè statu profondamente disturbatu da a morte prematura di a so surella è di i so figlioli legittimi per via di a pesta. Ùn puderebbe mai ricuperà da u colpu. A pesta infine hà rivindicatu a so vita ancu in u vaghjimu 429 a.C. Un cambiamentu puntuale di a lege di 451 a.C. hà permessu à u so figliolu mezu Ateneu cù Aspasia, Pericle u Ghjovanu, di esse citatinu è erede legale. A so lascita sò l'opere literarie è artistiche di l'età d'oru ateniese, chì anu sopravvissutu largamente à a prova di u tempu. L'Acropoli, ancu se dannighjata, hè sempre presente è hè un icona di l'Atene muderna. A libertà di spressione hè ancu derivata da a stessa era. Citazioni: A vita