Biografia di Raphaël

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Natu:1483





Mortu à l'età: 37

Cunnisciutu ancu cum'è:Raffaello Sanzio d'Urbino



Natu in:Urbinu

Famosu cum'è:Pittore



Mortu Ghjovanu Artisti Rinascimentali

Famiglia:

babbu:Giovanni Santi



mamma:Magia di Battista di Nicola Ciarla



Mortu in: U 6 d'aprile ,1520

locu di morte:Roma

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Marco Perego Tizianu Giuseppe Arcimb ... Jacopo Amigoni

Quale era Raffaellu?

Raffaellu era un pittore è architettu talianu. Era una di e figure maiò di l'Altu Rinascimentu. Artiste fortement prolifique qui a laissé derrière elle une énorme collection de peintures au moment de sa mort prématurée à 37 ans, il est surtout connu pour ses peintures de Madonna et pour ses grandes compositions de figures au palais du Vatican à Rome. Natu cum'è u figliolu di un artista, hà ricevutu a so prima istruzzioni in arte da u babbu chì hà travagliatu cum'è pittore di corte à u duca. U so babbu era un omu struitu è ​​cultu, è sottu a so guida u ghjovanu Raffaellu hè statu allevatu in un ambiente artisticu è intellettuale stimulante. Incuragitu da u babbu, Raffaellu hà cuminciatu à pitturà da giovanu età è hè statu piazzatu sottu à a furmazione di u maestru umbrese Pietro Perugino. Tuttavia, a vita li hà datu un colpu maiò quandu i dui parenti sò morti in pochi anni l'unu da l'altru lasciandu orfanu à l'età di 11 anni. Hà cresciutu per fà una vita nomada, travagliendu in varii centri in u Nordu di l'Italia, probabilmente passendu una bella affare di u tempu in Firenze cum'è l'influenza di l'arte fiurentina hè evidenti in i so quadri. Hà guadagnatu assai acclamazioni cum'è artista durante a so vita, è, cù Michelangelo è Leonardo da Vinci, forma a trinità tradiziunale di i grandi maestri di l'Alta Rinascita. Creditu d'imaghjini http://www.wikiart.org/en/raphael/portrait-of-the-young-pietro-bembo-1504 Creditu d'imaghjini https://curiator.com/art/raphael-raffaello-sanzio-da-urbino/self-portrait Artisti è Pittori Maschili Pittori Rinascimentali Taliani Carriera Raphaël a reçu une commission en 1500 pour peindre un grand retable dédié à Saint Nicolas de Tolentino, pour la chapelle Baronci dans l'église Sant'Agostino à Città di Castello. I travaglii nantu à e pitture sò state compie u 13 di settembre di u 1501. Durante u periodu 1502-1503, hà pittatu a 'Mond Crucifixion', uriginale un retaule in a chjesa San Domenico, Città di Castello. A pittura mostra à Ghjesù nantu à a croce, chì pare tranquillu ancu s'ellu hè in morte. Passò assai tempu in Firenze trà u 1504 è u 1508, è fù assai influenzatu da l'òpere di i pittori Fra Bartolommeo, Leonardo da Vinci, Michelangelo è Masaccio. Pendant ce temps il a complété trois grands retables, le «Ansidei Madonna», le retable «Baglioni», et la «Madonna del Baldacchino». Si trasfirìu a Roma in u 1508. U novu Papa Ghjuliu II l'hà incaricatu di affrescà, chì era destinatu à diventà a biblioteca privata di u Papa à u Palazzu Vaticanu. Parechji altri artisti stavanu dighjà travagliendu nantu à diverse stanze di a biblioteca, è 'A Stanza della segnatura' ('Stanza di a Signatura') hè stata a prima à esse decorata da l'affreschi di Raffaellu. Trà u 1512 è u 1514 pittò «A messa à Bolsena». Un autore ritrattu di Raffaellu cum'è una di e Guardie Svizzere in a bassa dritta di l'affrescu hè prisente in a pittura. Unu di i so quadri i più famosi, 'La donna velata' ('A donna cù u velu'), hè statu compiu in u 1514-15. U quadru ritrova una bella ghjovana donna, tradizionalmente identificata cum'è a so amante romana, vestita di raffinatezza, raffigurante opulenza. Il a été chargé par le monastère sicilien de Santa Maria dello Spasimo à Palerme de peindre «Christ tombant sur le chemin du Calvaire», une œuvre qu'il a achevée en 1517. Aussi connu sous le nom de «Lo Spasimo» ou «Il Spasimo di Sicilia», a pittura hè cunsiderata cum'è un pocu cuntruversa. Hà stabilitu un attellu è hà avutu circa 50 sculari è assistenti. Hè creditu di avè gestitu u so attellu in u modu più efficiente è parechji di i so studienti sò diventati artisti famosi per sè. Era ancu un architettu altamente qualificatu chì hà cuncipitu parechji edifizii è chì avia a reputazione di esse unu di l'architetti più impurtanti di Roma à a mità di u 1510. U so ultimu quadru hè statu 'A Trasfigurazione' in u 1520. A pittura si presenta cum'è una allegoria di a natura trasfurmativa di a raprisentazione, è esemplifica u sviluppu di Raffaellu cum'è artista. Opere maiò I 'Stanze di Raffaello', in u Palazzu Apostolicu in Vaticanu, hè cunsideratu cum'è u so più grande capolavoru. Una parte di a cumissione per decurà a biblioteca privata di u Papa, i dipinti ch'ellu hà fattu includenu 'A Scola d'Atene', 'U Parnassu' è a 'Disputa' chì riflettenu i temi di a filusufia, a teologia, a ghjurisprudenza è l'arti puetichi. Vita Persunale & Lascita Era riccu è famosu è campava una vita piuttostu grandile. Ùn s'hè mai maritatu ancu s'ellu avia parechji amanti, cumpresa a so amante à longu andà, Margherita Luti. Hè statu una volta fidanzatu cù Maria Bibbiena, a nipote di u Cardinale Medici Bibbiena, ancu se u matrimoniu ùn s'hè mai fattu. Hè statu gravemente malatu dopu à u so 37esimu anniversariu è hè mortu pochi ghjorni dopu u 6 d'aprile di u 1520.