Biografia di Rudyard Kipling

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 30 di Dicembre , 1865





Mortu à l'età: 70

Sun Sign: Capricornu



Cunnisciutu ancu cum'è:Ghjiseppu Rudyard Kipling

Paese di Nascita: Inghilterra



Natu in:Mumbai, India

Famosu cum'è:Ghjurnalistu, Poeta & Novelist



Citazioni Di Rudyard Kipling Premii Nobel in Letteratura



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Caroline Starr Balestier (m. 1892), Caroline Starr Balestier (m. 1892)

babbu:John Lockwood Kipling

mamma:Alice Kipling (nata MacDonald)

fratelli:Alice Kipling

zitelli:Elsie Kipling, John Kipling, Josephine Kipling

Mortu in: U 18 di ghjennaghju , 1936

locu di morte:Londra, Inghilterra

Più Fatti

educazione:United Services College

premi:1907 - Premiu Nobel in literatura

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Jeremy Clarkson J. K. Rowling David Thewlis Salman Rushdie

Quale era Rudyard Kipling?

Joseph Rudyard Kipling era un pueta inglese, scrittore di nuvelle è rumanzu, soprattuttu ricordatu per e so opere per i zitelli è u sustegnu à l'imperialisimu britannicu. Natu in l'India Britannica à a mità di u XIXu seculu, hè statu mandatu in Inghilterra à l'età di sei anni per a so educazione. Più tardi hè vultatu in India per principià a so carriera cum'è ghjurnalistu, ma prestu hà rinunciatu à vultà in u so paese d'origine, induve si hè cuncentratu à tempu pienu à scrive. Dopu u so matrimoniu, hà campatu qualchì annu in Vermont, USA, prima di vultà definitivamente in Inghilterra. Era un scrittore prolificu chì i libri per i zitelli sò venerati cum'è classici di a literatura per i zitelli. Si crede chì à un mumentu datu li anu offertu u premiu di pueta è in parechje occasioni cunsideratu per u cavalieru, ma li hà rifiutatu. Tuttavia, hà accettatu u Premiu Nobel di Letteratura, chì l'hà fattu u primu scrittore inglese à riceve l'onore.

Rudyard Kipling Creditu d'imaghjini https://jasonschaeffer.wordpress.com/page/2/ Creditu d'imaghjini https://robertarood.wordpress.com/2012/05/23/rudyard-kipling-was-edward-burne-joness-nephew-by-marriage/ Creditu d'imaghjini https://providencemag.com/2018/08/rudyard-kipling-ballad-east-west-hardly-racist/ Creditu d'imaghjini https://ebooks.adelaide.edu.au/k/kipling/rudyard/ Creditu d'imaghjini https://www.poetryfoundation.org/poets/rudyard-kipling Creditu d'imaghjini https://www.dailymail.co.uk/news/article-4656166/Rudyard-Kipling-Brexiteer.html Creditu d'imaghjini http://jrbenjamin.com/2014/02/21/what-kiplings-recessional-can-teach-us/Scrittori Maschili Poeti Britannichi Poeti Capricornu Torna in India Immediatamente à a so ghjunta in Bombay, Rudyard Kipling hà trovu i so ricordi di zitillina chì si precipitanu. À u muvimentu intornu à e vedute è i soni cunnisciuti, e parolle native, chì ùn cunniscia micca i so significati, anu cuminciatu à sbuccà da a so bocca. Avà hà suppurtatu i so genitori, dopu hà postu à Lahore è hà cuminciatu a so carriera cum'è editore di copie per a 'Gazette Civile è Militare.' I so genitori ùn eranu micca ufficialmente impurtanti, ma avianu sempre un certu rispettu. Dunque, hà avutu accessu à u più altu scala di a sucietà britannica. Simultaneamente, si trasferì in i quartieri nativi, assorbendu a vita culurita di l'indiani nativi. Cusì hà avutu l'uppurtunità di osservà tuttu u spettru di u tissutu suciale. Cù una voglia imparabile di scrive, hà cuminciatu avà à riempie u so quaternu di versi leggeri è di schizzi in prosa. In l'estate di u 1883, hà visitatu Shimla, una famosa stazione di muntagna è a capitale estiva di l'India. Deve aver piaciutu assai u locu perchè da u 1885 à u 1888, hà fattu una visita annuale in u locu. A cità hà prisentatu in primu locu in parechje storie ch'ellu hà scrittu per u so ghjurnale. In u 1886, hà fattu publicà u so primu travagliu, «Dipartimentale Ditties», un libru di versi spiritosi. Parallelamente, hà continuatu à scrive nuvelle, tra i quali, almenu trenta nove sò stati publicati in u Gazzetta trà nuvembre 1886 è ghjugnu 1887. In nuvembre 1887, Kipling hè statu trasferitu à Allahabad. Quì hà travagliatu finu à u principiu di u 1889 cum'è Assistente di Redattore à u ghjurnale soru di a Gazette, 'U Pioneer.' U periodu era literariu assai pruduttivu. In ghjennaghju 1888, hà fattu publicà u so primu libru di nuvelle da Calcutta (oghje Kolkata). Intitulatu, 'Racconti piani da e colline', cuntene quaranta nuvelle brevi, di i quali vinti ottu sò stati pre-publicati in a Gazzetta in u 1886/1887. Ancu in u 1888, hà publicatu sei altre cullezzione di nuvelle. Eranu «Soldiers Three», «The Story of the Gadsbys», «In Black and White», «Under the Deodars», «The Phantom Rickshaw», è «Wee Willie Winkie». In tuttu, cuntenianu quarantunu storie, alcune di e quali eranu abbastanza longhe. Durante questu periodu, hà ancu viaghjatu assai in a regione occidentale di Rajputana cum'è corrispondente speciale di 'U Pioneer.' I schizzi ch'ellu hà scrittu durante stu periodu sò stati dopu inclusi in a so publicazione di u 1889 'Da mare in mare è altri schizzi, Lettere di viaghju' '. Cuntinuà à leghje Sottu Scrittori britannichi Ghjurnalisti Maschili Scrittori Capricornu Vultendu in Occidente U 9 ​​di marzu di u 1889, Rudyard Kipling parte per l'Inghilterra. Viaghjendu via Singapore è u Giappone, ghjunghje prima à San Francisco è dopu viaghja per i Stati Uniti, scontru trà altri, Mark Twain. Infine ghjunse à Liverpool d'ottobre 1889. Ghjuntu in Inghilterra, truvò chì a so reputazione l'avia preceduta è era digià accettatu cum'è un autore brillante. In pocu tempu, e so storie cumincianu à apparisce in diverse riviste. Durante i prossimi dui anni, hà travagliatu nantu à u so primu rumanzu, 'A luce chì hà fiascatu'. Publicatu di ghjennaghju 1891, hè statu pocu ricevutu. Qualchì tempu subitu dopu, hà scontru u scrittore americanu è l'agente di publicazione, Wolcott Balestier, cun quale hà cuminciatu à cullaburà nantu à un rumanzu. Qualchì volta in u 1891, Kipling hà ancu subitu una crisi nervosa è, per cunsiglii di i so duttori, hà iniziatu un altru viaghju, arrivendu à l'India attraversu u Sudafrica, l'Australia è a Nova Zelanda. Ma pocu tempu, a nutizia di a morte di Balestier u riporta in Londra. À u principiu di u 1892, Kipling hà maritatu cù a surella di Balestier, Carrie, è hà viaghjatu prima in i SU è dopu in Giappone per a so luna di miele. Finalmente vultonu in i Stati Uniti è stallonu a so casa in Vermont. Hè mentre campava quì, hà avutu prima l'ispirazione di scrive una storia annantu à un zitellu chjamatu Mowgli è i so amichi animali. Più tardi hà scrittu una seria di storie nantu à u listessu tema, publicendu li cum'è 'U Libru di a Ghjungla' in u 1894. Altre opere maiò di stu periodu sò state 'Molte Invenzioni' (1893), 'U Secondu Libru di a Ghjungla' (1895), è ' I Sette Mari '(1896). Ognunu di questi libri hè statu assai ben accoltu è ùn anu micca solu fattu di Kipling un omu riccu, ma ancu li anu purtatu una fama durevule. Kipling hà gudutu di a so vita in Vermont, ma per via di una disputa di famiglia, anu lasciatu i Stati Uniti d'America in lugliu 1896. Arrivatu à l'Inghilterra, hà stallatu a so casa in Rottingdean, Sussex è hà continuatu à scrive. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1897, publicheghja «Capitani Curaghjosi», in u quale s'era tiratu nantu à e so sperienze in New England. Questu hè statu ancu l'annu quandu hà cumpostu 'Recessional' à l'occasione di u giubileu di diamanti di a Regina Victoria. In u stessu annu, hà scrittu ancu un antru di i so famosi puemi, 'U fardu di l'omu biancu', ma l'hà publicatu dui anni dopu in u 1899, mudifichendulu un pocu per glurificà l'espansione americana dopu a Guerra Spagnola-Americana. Queste duie puesie anu creatu una grande cuntruversa postu ch'elli eranu viste cum'ellu accoglie l'imperialismu. In u 1899, avia publicatu 'Stalky & Co.', una racolta di nuvelle brevi nate da e so sperienze à u United Services College. Un altru travagliu impurtante di questu periodu era 'Kim'. Hè stata publicata per a prima volta in a rivista McClure's da Dicembre 1900 à Ottobre 1901, prima di esse publicata in forma di libru in Ottobre 1901. Oramai, Kipling avia raghjuntu a vetta di a so popularità. Altronde 'Kim', 'Just So Stories for Little Children' (1902) è 'Puck of Pook's Hill' (1906) eranu duie di e so opere più famose di i primi 1900s. À pocu pressu à listessu tempu, Kipling s'hè impegnatu in a pulitica, facendu appelli nantu à vari prublemi da e duie parte di l'Atlanticu. Durante a Prima Guerra Mundiale, hà scrittu cun entusiasmu opusculi è poesie, sustenendu u sforzu di guerra di u Regnu Unitu è ​​hà assicuratu chì u so figliolu Ghjuvanni fussi reclutatu in l'armata malgradu a vista corta. In u 1915, Ghjuvanni hè sparitu, per ùn esse mai truvatu. Kipling hà spressu u so dulore in u so puema 'My Boy Jack' (1916). Dopu a guerra si unì à a Cummissione Imperiale di Gravi di Guerra è hà descrittu a so sperienza in una storia cummuvente chjamata 'Giardiniere'. Kipling hà continuatu à scrive finu à u principiu di l'anni 1930, ancu se à un ritmu più lente. 'Tales of India: the Windermere Series' publicatu in u 1935, hè probabilmente l'ultima publicazione di a so vita. A so autobiografia, 'Qualcosa di mè stessu', hè stata publicata postumamente in u 1937.Ghjurnalisti Britannichi Personalità Media Maschili Personalità di i media britannichi Opere maiò Rudyard Kipling hè ricurdatu megliu per a so racolta di nuvelle, 'U Libru di a Ghjungla'. Si cumpone di sette nuvelle brevi. Mowgli, un zitellone allevatu da i lupi, hè u persunagiu principale di u libru. Altri caratteri impurtanti sò un tigru chjamatu Sher khan è un orsu chjamatu Baloo. Hè altrettantu famosu per i so puemi, frà i quali 'Mandalay' (1890), 'Gunga Din' (1890), 'The White Man's Burden (1899),' If ... '(1910) è' The Gods of the Copybook Headings ' (1919) sò i più notevuli. Cuntinuà à leghje Sottu Citazioni: Mai,I Premii è Rializazioni In u 1907, Rudyard Kipling hà ricevutu u Premiu Nobel in literatura in cunsiderazione à u putere di l'osservazione, l'originalità di l'imaginazione, a virilità di l'idee è u talentu rimarchevuli per a narrazione chì caratterizanu e creazioni di st'autore di fama mundiale '. In u 1926, riceve a Medaglia d'Oru di a Royal Society of Literature. Vita Persunale & Lascita In u 1892, Rudyard Kipling hà maritatu cù Caroline Starr Balestier. Anu avutu trè figlioli; duie figliole, Josephine è Elsie, è un figliolu, John. Tra d'elli, solu Elsie hà survivutu à i so genitori. Mentre Josephine hè morta da a grippa à l'età di sei anni, Ghjuvanni hè sparitu durante a Prima Guerra Mundiale. Si presume ch'ellu sia mortu in azzione. Kipling hà avutu una emorragia in u so intestinu tennu a notte di u 12 di ghjennaghju 1936, chì hè stata operata. Dopu, hè mortu u 18 di ghjennaghju 1936 da ulcera duodenale perforata. Avia tandu settanta anni. I so resti murtali sò stati dopu cremati è e so cennere sò state sepolte in u Poet's Corner in l'abbazia di Westminster. Camp Mowglis, un campu residenziale senza scopo di lucro fundatu in u 1903 in New Hampshire, USA porta a so lascita finu à a data. Da u 1902 à u 1936, Kipling hà campatu in Burwash, East Sussex. A so casa, Bateman, era avà stata trasfurmata in un museu publicu è hè dedicata à ellu. In u 2010, un crateru di u pianeta Mercuriu hè statu chjamatu dopu à ellu. Goniopholis kiplingi, una spezia estinta di coccodrillo hè stata chjamata dopu à ellu in u 2012. Trivia I primi trè raconti di 'Just So Stories for Little Children' sò stati publicati per a prima volta in una rivista per zitelli. Hè statu ubligatu à dilli, «ghjustu cusì» (cum'elli sò stati publicati) à a piccula Josephine à dorme. Quandu dopu a so morte, hà publicatu queste storie in forma di libru, l'hà chjamatu 'Just so Stories'.