Biografia di San Ghjiseppu

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Paese di Nascita: Territori Palestinesi





Natu in:Betlemme

Famosu cum'è:Santu



Omi israeliani

Famiglia:

babbu:Ghjacobbu



mamma:Heli

locu di morte:Nazareth, Israele



Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi



Masha mandzuka Sophia Rose hè ... Richard Francis ... Jane Benyo

Quale hè San Ghjiseppu?

San Ghjiseppu hè una figura chjave in u Cristianesimu è hè cunnisciutu cum'è u babbu terrenu di Ghjesù Cristu è u maritu di a Vergine Maria, a mamma di Ghjesù. Tuttavia, i racconti storichi di a so esistenza sò stati per u più sfocati è unu di i quattru vangeli ùn hà mancu menzione di a so vita. Hè statu mintuvatu in i vangeli di Matteu, Ghjuvanni è Luke, è quesse sò e sole fonti d’infurmazione nantu à a vita di Ghjiseppu. Si dicia ch'ellu era un discendente di u rè David è s'hè maritatu cù Maria dopu ch'ella era incinta di un zitellu mentre era sempre vergine. Dopu avè spusatu Maria, hà vinutu à cunnosce a so gravidanza è hà previstu di divorzialla tranquillamente. Tuttavia, secondu i vangeli, un anghjulu di u celu li hà dettu chì ella seria a futura mamma di u figliolu di Diu. Dopu questu, hà decisu di reconsiderà a so decisione è di campà cun Maria. Per salvà a so famiglia da l'ira di u rè Erode, Ghjiseppu si stabilì in Nazaretta. I Vangeli ùn ammentanu micca a so morte. Tuttavia, hè statu presuntu chì hè mortu in u 1 d.C., prima di a crucifissione di Ghjesù. In e tradizioni cattoliche è prutestante, Ghjiseppu hè cunsideratu cum'è un santu patrone. Creditu d'imaghjini http://paintingandframe.com/prints/diego_velazquez_joseph_of_nazareth-72121.html Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Joseph Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Joseph Precedente Dopu Origini in i Vangeli A menzione di San Ghjiseppu si trova solu in trè «Vangeli»: u «Vangelu di Matteu», u «Vangelu di Luca» è u «Vangelu di Ghjuvanni». Ùn ci hè menzione di ellu in u «Vangelu di Mark». U Vangelu di Ghjuvanni u cita solu una volta in 'Ghjuvanni' 6:42, induve hè mintuvatu cum'è u babbu di Ghjesù. Sicondu u «Vangelu di Matteu», chì traccia l'ascendenza di Ghjesù à u rè David, Ghjiseppu hè natu in u 100 nanzu à Cristu in a cità di Betlemme. Ùn si parla tantu di a so vita prima di u so matrimoniu cù Maria, a mamma di Ghjesù. Sicondu i vangeli, Ghjiseppu si maritò cù a Vergine Maria prima di scopre ch'ella era incinta. Dopu avè scupertu di a so cundizione, era spaventatu per a vita di Maria, cum'è in quellu tempu, a punizione per una donna chì era incinta senza sposassi era a morte. Temendu per a so vita, ùn hà micca rivelatu nunda di a so gravidanza. Tuttavia, hà prughjettatu di divorzià-la in secretu. Hè statu scrittu chì un anghjulu era ghjuntu à ellu è li avia dettu di ùn divorzià d'ella perchè purtava u Spìritu Santu, u figliolu di Diu, in u so senu. Ghjiseppu hà cridutu questu è hà abbandunatu l'intenzione di divorzià. Hè statu ancu scrittu chì l'angeli anu visitatu Ghjiseppu parechje volte, è secondu a so ricumandazione, Ghjiseppu hà chjamatu u zitellu Yeshua. U zitellu hè natu sanu. A parolla nantu à a so nascita si sparghje rapidamente. Mentre Ghjiseppu è Maria campavanu prima in Nazaretta, a casa nativa di Ghjesù hè citata cum'è Betlemme. U 'Libru di Luca', però, ammenta chì u passu da Nazaretta à Betlemme hè statu fattu da Ghjiseppu per via di a so cridenza chì Betlemme era a Cità di Davide, l'origine di u clan di Ghjiseppu. Ghjesù hè natu in una manghjatoghja. I pastori è i maghi, una classa di preti, sò venuti da terre luntane per celebrà a nascita di u figliolu di Diu. Dopu à a nascita di Ghjesù, a famiglia si ne turnò in Nazaretta. Quandu a nutizia di a nascita di u Messia si sparghjia, u rè Erodu si furiò. U rè hà cunsideratu queste rumore cum'è una minaccia potenziale per u so tronu. Un anghjulu apparsu una volta di più è disse à Ghjiseppu di piglià u so natu è a moglia in Egittu, chì u rè Erode ùn era micca troppu gentile. L'ànghjulu li dumandò di mantene a so famiglia finu à a morte di u rè Erode. Dopu à a morte di Erode, Ghjiseppu hà scansatu u figliolu di u rè, chì era crudele cum'è u babbu, è si hè stallatu in Nazaretta in Galilea. Questa hè l'ultima menzione di Ghjiseppu in u 'Vangelu di Matteu.' U 'Vangelu di Luca', tuttavia, narra a storia in una manera più dettagliata. Ci sò differenze minime in i conti di i vangeli. Un'altra storia citata in u 'Libru di Luca' hè in relazione cù un ghjovanu Ghjesù à 12 anni. Sicondu a storia, a famiglia andò in Ghjerusalemme in u so pellegrinaghju annu. Una volta finita a festa, Maria è Ghjiseppu sò partuti da a cità senza Ghjesù, pensendu ch'ellu era in qualchì altra parte di a caravana. Quand'elli anu saputu ch'ellu ùn era micca quì, sò andati à circallu. Dopu hè statu truvatu in un tempiu. I so genitori anu scupertu chì Ghjesù avia dighjà fattu una forte impressione nantu à i preti è i cumuni di quì. Oltri a chistu, nimu di i vangeli menziuneghja à Ghjiseppu. Cuntinuà à leghje Sottu Altre Fonti Ci sò stati assai pitture, artefatti, è raconti non scritti chì furniscenu qualchì dettu nantu à a vita di Ghjiseppu prima è dopu a nascita di Ghjesù. Sicondu alcune icone di natività, u Diavule avia tentatu à Ghjiseppu di lascià Maria quandu Ghjiseppu hà sappiutu a so gravidanza. S’elli avianu riesciutu i piani di u Diavule, ella seria stata lapidata à morte è Ghjesù ùn esisteria mai in a so forma fisica. Hè statu ancu dettu chì quandu Ghjiseppu hà sappiutu di a gravidanza di Maria, hà colpitu u so visu in agunia è era visibilmente scunvurtu. Si dice ancu chì Ghjiseppu hè statu accusatu di sessu illecitu cù Maria è hè statu esiliatu in un desertu per qualchì tempu. In a tradizione cattolica, ci hè stata menzione di un ghjovanu Ghjesù chì travaglia cun Ghjiseppu cum'è falignami. Sturiani è archeologhi anu ancu accunsentutu chì a faleghja era una prufessione maiò à quellu tempu. Parechji studiosi vedenu à tempu à Ghjesù è à Ghjiseppu cum'è falignami, versati in u legnu, in a petra è in u metallu. Ghjesù hè statu insignatu da u babbu. À u mumentu di a morte di Ghjiseppu, Ghjesù stessu era un falignaghju assai abili. Alcuni conti orientali dicenu ancu chì Ghjiseppu era digià maritatu è veduvu una volta prima di marità cù Maria. Era cunnisciutu per avè avutu parechji figlioli. Tuttavia, quasi tutti i conti menzionanu chì Maria hè rimasta vergine per tutta a so vita è ùn hà mai avutu relazioni sessuali cù Ghjiseppu. Sainthood & Death A morte di San Ghjiseppu ùn trova nisuna menzione in alcunu di i vangeli o in alcuna altra fonte credibile. Tuttavia, si crede chì sia mortu da qualchì parte intornu à u 1 d.C. è parechji conti menzionanu ancu ch'ellu hà campatu 111 anni. A stima annantu à l'annu di a so morte si basa annantu à u fattu chì Ghjiseppu ùn hè micca menzionatu in nessuna parte quandu a crocifissione di Ghjesù hè stata menzionata. Dunque hè statu presuntu chì era dighjà mortu da quellu tempu. Malgradu u fattu chì Ghjiseppu hè sempre statu cunsideratu cum'è un santu in e tradizioni cattoliche è ortodoxe, Ghjiseppu ùn hè statu veramente celebratu per contu soiu in i paesi occidentali finu à a mità tardiva di u Medievu. In Dicembre 1870, u papa Piu IX hà proclamatu Ghjiseppu cum'è Patrunu di a Chjesa Universale. Ghjiseppu hè cunsideratu cum'è u santu patrone di i travagliadori, è parechji ghjorni di festa li sò dedicati. Hè ancu cunnisciutu cum'è u patrone di a malatia è di a morte felice. U 19 di marzu hè celebratu cum'è San Ghjiseppu, è parechje feste sò urganizate u ghjornu santu. Onori Parechji lochi sò stati chjamati dopu à San Ghjiseppu. San Jose in Costa Rica è San Jose in California sò dui di i lochi i più cunnisciuti chjamati dopu à ellu. Parechji altri lochi in Francia è in i Stati Uniti sò stati chjamati dopu à ellu. Ci sò centinaie di chjese in u mondu chì sò dedicate à San Ghjiseppu. In San Jose, California, ci hè una chjesa cattolica chjamata «A Basilica Cattedrale di San Ghjiseppu.» Parechje scole è ospedali sò stati dedicati à San Ghjiseppu.