Biografia di Santa Lucia

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Natu:283





Mortu à l'età: vinti-unu

Cunnisciutu ancu cum'è:Lucia di Siracusa, Santa Lucia



Paese di Nascita: Italia

Natu in:Siracusa, Imperu Rumanu



Famosu cum'è:Santu

Capi Spirituali è Religiosi Donne Taliane



Mortu in:304



locu di morte:Siracusa, Imperu Rumanu d'Occidente

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Papa Ghjuvan Paulu I Agata di Sicilia Papa Ghjuvanni XXIII Papa Innocenzu III

Quale era Santa Lucia?

Santa Lucia, cunnisciuta ancu cum'è Lucia di Siracusa, o Santa Lucia (Sancta Lucia in latinu), era un martire cristianu mortu durante a Persecuzione Diocleziana di u IV seculu. I testi apocrifi suggerenu chì Lucia, chì proviene da una ricca famiglia siciliana, abbia respinto la proposta di matrimoniu di un omu paganu è avia prumessu di restà vergine secondu a tradizione di Santa Agata. Eppuru, in u prucessu, avia arrabiatu u pretendente, chì a riportava à l'autorità rumane. Lucy hè stata turturata à morte. Hè venerata cum'è santa da e Chjese Cattoliche Rumane, Luterane, Anglicane è Ortodoxe. Hè una di l'ottu donne, cù a Vergine Maria, chì sò cummemurate per nome in u 'Canon di a Messa'. U ghjornu di Santa Lucia, u so ghjornu di festa, hè celebratu u 13 di Dicembre ogni annu. Hè a santa patrona di Siracusa (Sicilia), vergini è vista. Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Lucy Precedente Dopu Prima Vita Si crede chì Lucy sia nata in l'annu 283, in una famiglia ricca di siciliani. U so babbu era di discendenza rumana è hè mortu quandu Lucy avia 5 anni. U nome di a so mamma era Eutychia, chì suggerisce ch'ella era di ascendenza greca. Ancu se lasciata senza babbu à una tenera età, Lucy avia ereditatu una dote enorme. A mamma di Lucy vulia chì Lucy si maritessi cù un omu paganu riccu. Cuntinuà à leghje Sottu Legends about Her Early Life Si crede chì postu chì Lucy era una cristiana pietosa, ùn vulia marità un omu paganu. Hà dumandatu ancu à a mamma di distribuisce a so dota trà i poveri. Tuttavia, a so mamma ùn hà micca fattu cusì inizialmente. Da adolescente, Lucy era dighjà impegnata in una vita di celibatu è di serviziu à Diu. U so scopu principale era di aiutà i poveri. Inoltre, hà aiutatu altri cattolici à piattassi in e catacombe sotterranee per aiutà li à ùn esse perseguitati. Si crede ch'ella purteria una curona fatta di candele nantu à a so testa per truvà a so strada à traversu i tunelli scuri, chì e so mani serianu piene di cibu è di pruviste per a ghjente. Una volta, a mamma di Lucy hè cascata estremamente malata per via di un prublema di sangu. Hà pruvatu assai trattamenti ma nimu hà aiutatu. Dopu questu, Lucy hà dumandatu à a so mamma per visità u santuariu di Santa Agata cun ella. Tramindui anu pregatu tutta a notte à u santuariu. Eppuru, stanchi, si sò prestu addurmintati à a tomba. Sant'Agata apparse allora à Lucy in un sognu è li disse chì a so mamma era stata guarita. Santa Agata hà ancu infurmatu à Lucy ch'ella seria l'orgogliu di Siracusa, duv'ella campava. A mamma di Lucy hà recuperatu è dopu hà distribuitu a so ricchezza trà i poveri, à a dumanda di Lucy. Legende nantu à a so persecuzione L'omu paganu chì avia prupostu à Lucy era in furia quand'ellu sintì chì Lucy ùn era solu impegnata à esse vergine, ma avia ancu rigalatu a so dota à i bisognosi. Cum'è a so vendetta, hà riferitu a fede di Lucia à Paschasius, u guvernatore di Siracusa, in Sicilia. Tandu, parechji cristiani eranu perseguitati per a so fede. U guvernatore hà dunque mandatu e so guardie à piglià Lucy è à mandalla in un bordellu, cum'è punizione. Tuttavia, quandu i suldati sò venuti à piglià la, ùn anu pussutu spustà Lucy. Quandu u guvernatore hà dumandatu u mutivu di a so forza, hà dichjaratu chì era u risultatu di un'intervenzione divina. I guardiani anu riunitu legnu intornu à ella, ma ancu stu pianu hà fiascatu, chì u legnu ùn hà micca brusgiatu. Cusì, li anu trapassatu u collu cù una spada. Lucy diventa cusì una martira in l'annu 304. Cuntinuà à leghje quì sottu Sicondu e legende, Lucy avia ochji affascinanti, è l'omu paganu chì li avia prupostu amava i so ochji. Una versione di a so storia suggerisce chì Lucy avia presentatu i so ochji à l'omu paganu, è li avia dunque dumandatu di lasciarla sola. Una altra versione di a storia suggerisce chì mentre era torturata, Lucy avia avvistatu à Paschasius chì ùn seria micca impunitu. À sente què, un Paschasius arrabiatu hà urdinatu à i guardiani di spulà i so ochji. Tuttavia, a storia suggerisce ancu chì Diu avia risturatu i so ochji dopu. Ancu se a maiò parte di a so vita apparisce solu in e leggende, si crede chì Lucy sia stata probabilmente morta a causa di l'onda di persecuzione di i cristiani durante u regnu di l'imperatore Rumanu Dioclezianu. Hè stata citata in i primi sacramentarii rumani. U so nome apparisce ancu in una scrizzione in Siracusa, risalente à u 400 E.E. A so prima esistenza pò esse testimuniata da duie chjese dedicate à ella in Gran Bretagna prima di l'VIII seculu, quandu u regnu era in gran parte paganu. Dopu à a Morte E legende affirmanu chì quandu u so corpu era preparatu per a sepultura, hè statu scupertu chì i so ochji sò stati ripristinati. Sigebert, chì era un monacu di Gembloux, avia scrittu 'sermo de Sancta Lucia', chì dichjarava chì u corpu di Lucy era firmatu indisturbatu in Sicilia dapoi 400 anni, finu à chì Faroald II, duca di Spoleto, cunquistò l'isula è li mandò resti in Abruzzo, Italia. I resti sò stati dopu trasferiti in Metz da l'imperatore Oto I in u 972. Sò stati lasciati in a 'Chjesa di San Vincenziu.' Ùn si sà tantu nantu à u locu di u so corpu dopu esse statu trasferitu in 'St. Vincent. »Tuttavia, e rivendicazioni suggerenu chì pezzi di u so corpu ponu esse sempre truvati in Italia (Roma, Napuli, Lisbona, Verona è Milano), in Germania, in Svezia è in Francia. Lascita, Cultura Populare, & Simbolisimu U più anticu racontu chì ammenta à Lucy facia parte di l ''Atti di i Martiri' di u V seculu. L'unica parte chì tali conti accunsentenu hè a storia di u pretendente arrabiatu è l'esecuzione successiva di Lucy in Siracusa. U so nome si hè spartu rapidamente in Roma. À u VI seculu, era venerata da tutta a Chjesa. E più antiche prove archeologiche di a so esistenza si trovanu in l'iscrizzioni greche di e catacombe di 'St. Ghjuvanni in Siracusa. 'Legenda Aurea' di Jacobus de Voragine era una versione pupulare di a legenda di Lucy à u Medievu. A so festa hè celebrata u 13 di dicembre ogni annu. In Svezia, u ghjornu di Santa Lucia signaleghja u principiu di e feste di Natale. A figliola maiò di a famiglia hè vista vestuta cù un vistitu biancu è chì porta una curona decorata cù candele. Lucia hè venerata ancu cum'è santa patrona di Siracusa (Sicilia), vergini è vista (o ceca). U nome di Lucy puderia significà 'liggeru' o 'lucidu'. In l'arte medievale, hè stata mostrata purtendu un piattu d'oru cù l'ochji nantu à elli è tenendu un ramu di palma, chì hè un simbulu di trionfu nantu à u male. Lucy apparisce ancu in l 'Infernu di u pueta talianu Dante è in una di e puesie di John Donne. Lucy hè ricurdata cum'è una ghjovana donna curaghjosa chì era determinata à cunsacrà a so vita à Diu. A so storia insegna à e persone chì devenu tene a so terra ancu quandu sò criticate per avè una credenza o una fede particulare.