Biografia di San Petru

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Natu:1





Mortu à l'età: 67

Cunnisciutu ancu cum'è:Shimon, Simeone, Simone



Paese di Nascita: Imperu Rumanu

Natu in:Bethsaida, Gaulanitis, Siria, Imperu Rumanu



Famosu cum'è:Santu

Capi Spirituali è Religiosi Omi Rumani Antichi



Famiglia:

babbu:Ghjonah



mamma:Joanna

fratelli:Andrew l'Apostulu

Mortu in:68

locu di morte:Chapelle Clementine, Colline du Vatican, Rome, Italie, Empire romain

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

San Paulu Santu Agustinu San Cristofanu Ignaziu di Ant ...

Quale era San Petru?

San Petru, cunnisciutu ancu cum'è 'Simone Petru', era unu di i Dodeci Apostuli di Ghjesù è u primu Vescu di Roma. L'antiche chjese cristiane u cunsideranu cum'è u fundatore di a Chjesa Rumana è di a Chjesa di Antiochia, ma anu differenze d'opinione nantu à a supremazia di i so successori attuali. Era un pescatore chì hè diventatu u capimachja di l'Apostuli, ancu s'ellu hà fiascatu à Ghjesù Cristu in parechje occasioni. Hà cunvertitu migliaia di persone per e so prediche è hà fattu parechji miraculi in a so vita. San Paulu è San Petru anu avutu una relazione rocciosa, postu chì i dui dirigenti avianu opinioni opposte nantu à a sociabilità trà cristiani ebrei è pagani. A tradizione cristiana sustene chì San Petru hè statu crucifissu in Roma sottu a direzzione di l'imperatore Nerone. In u Novu Testamentu, duie epistuli generali sò attribuiti à Petru, ma l'esperti muderni generalmente ùn accettanu micca l'autore peterina. I so insegnamenti è i testimonii oculari sò riprisentati in u 'Vangelu di Mark'. Parechji libri publicati nantu à a so vita cum'è 'Atti di Petru', 'Vangelu di Petru', 'Predicazione di Petru', 'Apocalipse di Petru' è 'Ghjudiziu di Petru' ùn puderanu micca esse inclusi in i canoni biblichi per via di a so natura apocrifa. Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:El_Greco_-_Las_l%C3%A1grimas_de_San_Pedro.jpg
(El Greco [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Saint_Peter_A33446.jpg
(Marco Zoppo [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:San_Pedro_en_l%C3%A1grimas_-_Murillo.jpg
(Bartolomé Esteban Murillo [duminiu publicu]) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pope-peter_pprubens.jpg
(Peter Paul Rubens [duminiu publicu]) Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce Sicondu u Novu Testamentu, San Petru era natu cum'è Simone o Simeone in u I seculu nanzu à Cristu. U so nome era in ligna cù a tradizione ebraica di chjamà i zitelli maschili dopu à un famosu patriarca di l'Anticu Testamentu. Simon ùn hà mai ricevutu alcuna educazione furmale è ùn hà parlatu chè in arameu. Era un pescatore di mistieru chì stava in u paese di Bethsaida, vicinu à u mare di Galilea. Hà travagliatu nantu à e rete di pesca cù u so fratellu Andrew è i figlioli di Zebedeu, Ghjuvanni è Ghjacumu prima di unisce à Ghjesù per sparghje a so parolla. D'appressu à un documentariu di a BBC, campà sottu à u duminiu rumanu in quelli tempi hè probabile chì sia statu difficiule cù impositi esorbitanti imposti da l'autorità. Postu chì a Galilea era un centru di cummerciu è un puntu di vista per l'imprese, si puderia suppone chì Petru era forse micca solu un umile pescatore, ma un omu d'affari cù una casa è una barca. A maiò parte di ciò chì sapemu di San Petru hè di i vangeli. I trè Vangeli Sinottici rivelanu cumu Ghjesù hà guaritu a suocera malata di Petru in casa soia in Cafarnau. L'esempiu implica chì Petru era maritatu, ancu se u nome di a so moglia ùn hè micca menzionatu. Sicondu Matteu è Marcu, Petru è u so fratellu Andria sò stati chjamati da Ghjesù per seguità lu. Si crede ch'ellu hà dettu: 'Seguitate mi, è ti faraghju pescatori d'omi'. In u racontu di Luke, Ghjesù hà dumandatu à Petru è i so amichi Ghjuvanni è Ghjacumu di calà e rete, è anu cuminciatu à catturà pesci in folla. Subitu dopu, sò diventati i so seguitori. U Vangelu di Ghjuvanni hà ancu illustratu Petru chì pesca dopu a risurrezzione di Ghjesù, è li hà riferiti cum'è 'pescatori d'omi'. Cuntinuà à leghje Sottu Posizione Frà i Discipuli San Petru hè statu riprisentatu cum'è u primu è u più impurtante di i Dodici Apostuli, secondu u 'Libru di l'Atti'. U Vangelu Sinotticu si riferisce à ellu cum'è u portavoce di l'apòstuli. Per un esempiu, Luke nota chì Petru hà interrugatu Ghjesù nantu à una di e so parabole. Ancu se in vari gradi, i vangeli d'accordu chì Petru esercitava una certa supremazia trà l'apostuli. Hè menzionatu in i vangeli chì Petru hà furmatu un gruppu particulare cù 'Ghjacumu u Vechju' è 'Ghjuvanni' fora di i Dodici Apostuli. U trio hà assistitu à casi significativi cum'è a 'Trasfigurazione di Ghjesù' è a 'allevazione di a' figliola di Giairo 'ancu quandu altri ùn eranu micca presenti. L'Atti di l'Apostuli mette Petru cum'è prutagunista in a prima cumunità cristiana. Petru era u primu à quale Ghjesù apparse dopu a so risurrezzione da i morti. Sicondu u Vangelu, Ghjesù li hà incaricatu di compiti impurtanti cum'è pagà l'impositi à l'autorità per ellu è per u gruppu. Si crede ancu chì Ghjesù li prumesse una pusizione speciale in a chjesa è u cunsiderò cum'è 'a roccia' nantu à a quale a chjesa seria custruita. U Vangelu di Matteu dice chì Petru era l'unicu trà i discìpuli chì anu pussutu marchjà nantu à l'acqua dopu avè vistu à Ghjesù chì facia listessa. Tuttavia, i vangeli di Marcu è Ghjuvanni ùn parlanu micca di a participazione di Petru in alcuna attività miraculosa di sta sorte. U Vangelu sinotticu dice chì hè Petru chì hà primu prufessatu a so fede in Ghjesù cum'è u 'Messia' è hà dettu: 'Sì u Cristu, u Figliolu di u Diu vivente'. Negazione di Petru A Negazione di Petru si riferisce à e trè volte quandu l'Apostolu Petru hà nigatu à Ghjesù, secondu i quattru evangeli di u Novu Testamentu. In i quattru evangeli, hè dichjaratu chì durante l'Ultima Cena, Ghjesù hà preditu chì Petru nigava a so cunniscenza è u rinnegava prima chì u ghjallu cantessi a matina dopu. Cuntinuà à leghje Sottu A prima volta u nigò quandu una serva femina di u suvranu sacrificatore u truvò è l'accusò d'esse cun Ghjesù. In u contu di Mark, 'u ghjallu cantava', mentre chì Luke è Ghjuvanni u menzionanu pusatu accantu à un focu cù altre persone. A seconda negazione hè venuta quandu hè andatu à a porta di a porta, luntanu da a vicinanza di u focu. A listessa serva, secondu Mark, o un'altra serva, secondu Matteu, o un omu, cum'è menzionatu in Luke è John, hà dettu à a ghjente chì Petru era unu di i seguitori di Ghjesù. Ghjuvanni dice, 'u ghjallu hà cantatu' di novu. U Vangelu di Ghjuvanni mette a seconda negazione quandu Petru era sempre à pusà accantu à u focu, è ci era una dichjarazione da qualchissia chì u vide in u giardinu di Getsemani mentre Ghjesù era arrestatu. A terza è ultima negazione hè venuta quandu u so accentu galileu hè statu cunsideratu cum'è una prova chì era un discepulu di Ghjesù. Sicondu Matteu, Mark è Luke; 'u ghjallu cantò' di novu. Matteu aghjusta ancu chì u so accentu era quellu chì u dava da qualcunu di Galilea. Luke differisce nantu à a terza negazione è ammenta chì era solu un altru individuale chì l'accusava è micca una folla intera. Ghjuvanni ùn hà micca menzionatu alcunu accentu. Petru nigò à Ghjesù trè volte, ma dopu a terza negazione, sintì u ghjallu cantà è si ricurdò di a predizione chì Ghjesù avia fattu. Dopu cuminciò à pienghje assai. Questu incidente hè cunnisciutu cum'è 'U pentimentu di Petru'. Durante a Risurrezzione di Ghjesù A Prima Epistola di Paul à i Corinzi arricchisce una seria di apparenze di risurrezzione di Ghjesù, è a prima d'elle menziona a so apparizione à Petru. U Vangelu di Ghjuvanni dice chì Petru era a prima persona à entre in a tomba viota di Ghjesù, ancu se e donne è i so amati discìpuli eranu i primi à vedelu. Luke conta chì l'apòstuli ùn anu micca cridutu à e donne chì anu dichjaratu ch'elli avianu vistu una tomba viota. Petru andò in a tomba per verificà u so contu è ùn ci truvò chè vistimenti sepolcri. Si ne hè andatu in casa senza parlalla à nimu. Cuntinuà à leghje Sottu L'ultimu capitulu in u Vangelu di Ghjuvanni descrive cumu Ghjesù hà riconfirmatu a pusizione di Petru dopu avè affirmatu u so amore per Ghjesù trè volte per annullà e so trè negazioni prima. A Chjesa di u Primatu di San Petru situata annantu à u Mare di Galilea hè cunsiderata cum'è u situ induve Ghjesù Cristu apparsu per a prima volta à i so discìpuli è hà stabilitu a suprema ghjurisdizione di Petru annantu à a chjesa cristiana. Capimachja di a Prima Chjesa Inseme cù Ghjacumu u Ghjustu è Ghjuvanni l'Apostolu, San Petru era cunsideratu cum'è un pilastru di a Chjesa primitiva. Dapoi ch'ellu era statu testimone di a risurrezzione di Cristu, hà guadagnatu una direzzione trà i primi seguitori di u Cristianesimu è hà furmatu l'Ekklesia di Ghjerusalemme. In inizialmente era l'apòstulu u più impurtante, ma dopu fù scuzzulatu da Ghjacumu u Ghjustu, 'u Fratellu di u Signore'. Sicondu alcuni studiosi, stu cambiamentu hè accadutu per via di e differenze ch'elli avianu nantu à a strettezza di aderenza à a Legge Ebraica. Ghjacumu u Ghjustu è i so seguitori anu pigliatu a pusizione cunservatrice, mentre u liberale Petru hà persu lentamente a so influenza. I studiosi anu accreditatu stu cambiamentu di putere à l'implicazione di Petru in u travagliu missionariu. Paulu afferma chì a responsabilità di esse l'apòstulu di i Ghjudei cascò nantu à Petru cum'è Paulu era un apòstulu per i pagani. Morte Si dice chì San Petru sia statu crucifissu à l'età di 64 anni durante u regnu di l'imperatore Nerone. Si crede ch ellu vulissi esse crucifissu à capu in ghjò, à u cuntrariu di Ghjesù. Hè statu crucifissu trè mesi dopu à un focu di focu in Roma, è Nerone hà cunsideratu i cristiani rispunsevuli. Sicondu a mitulugia catolica, hè statu crucifissu in i giardini di Nerone è hè statu sepoltu in a tomba di San Petru. L'imperatore Custantinu I hà decisu di rende u so omagiu à u santu martiriatu custruendu una grande basilica in a so memoria. Si crede chì u so corpu sia sepoltu ghjustu sottu à l'altezza alta di a Basilica di San Petru. U 29 di ghjugnu hè osservatu cum'è a festa di San Petru è San Paulu. U Vangelu di Ghjuvanni dice chì Ghjesù hà indicatu a crocifissione imminente di Petru quandu hà dettu: 'Quandu sarete vechju stenderete e mani, è un altru vi vesterà è vi purtarà induve ùn vulete micca andà.' I sculari Warren M. Smaltz è Donald Fay Robinson interpretanu l'incidentu in Atti 12: 1-17, in quale Petru hè 'liberatu da un anghjulu' è purtatu in 'un altru locu' cum'è un racontu romanticizatu di a so morte. Alcuni esperti teologichi credenu chì puderia esse mortu in una prigione di Ghjerusalemme versu 44AD invece di Roma.