Biografia di Samuel de Champlain

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 13 d'Agostu ,1574





Mortu à l'età: 61

Sun Sign: Leo



Cunnisciutu ancu cum'è:Samuel Champlain

Paese di Nascita: Francia



Natu in:Hiers-Brouage, Marennes-Hiers-Brouage, Francia

Famosu cum'è:Explorer



Esploratori Omi Francesi



Famiglia:

Conjoint / Ex-:Helene Boullé

babbu:Antoine Champlain

mamma:Marguerite Le Roy

zitelli:Charity de Champlain, Faith de Champlain, Hope de Champlain

Mortu in: U 25 di dicembre ,1635

locu di morte:Città di Québec

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Jacques Cartier Jacques Cousteau Francisco Moreno Daniel Boone

Quale era Samuel de Champlain?

Samuel de Champlain hè statu un navigatore, suldatu è esploratore francese chì hà fundatu a cità di Quebec in a Nova Francia in u 1608. Famosu cunnisciutu cum'è 'U Babbu di a Nova Francia', era un cunsulidatore ben cunnisciutu di e culunie francese in u Novu Mondu. Un omu assai versatile, era un geografu abile, etnologu è disegnatore è i so talenti l'anu aiutatu assai durante e so numerose spedizioni è viaghji. Hè natu in una famiglia di marinari in Francia è hà ereditatu l'amore di u babbu per a navigazione. Hà amparatu à disegnà mappe, à fà carti nautichi è à scrive raporti pratichi mentre era sempre ghjovanu è allughjava ambiziosi sogni per u so avvene. Andò à serve in l'armata di u rè Enricu IV durante e tappe successive di e guerre religiose di Francia è diventò abile à luttà cù l'arme à focu. U so ziu dumandò à Samuel di accumpagnallu in u so viaghju in Spagna à chì u ghjuvanottu accunsentì prontu. Hà guadagnatu una sperienza pratica sostanziale durante i viaghji ch'ellu hà fattu cù u so ziu. Finalmente hè statu numinatu geografu sottu u rè Enricu IV è s'unì à a spedizione di François Gravé Du Pont in Canada. Prestu hà guadagnatu una reputazione cum'è un espluratore abile è hà prestu guidatu a so propria spedizione in Canada è hà stabilitu ciò chì hè oghje cunnisciutu cum'è Quebec City. Creditu d'imaghjini http://www.biography.com/people/samuel-de-champlain-9243971 Creditu d'imaghjini http://www.windowsonmaine.org/view.aspx?objectId=3-6360¤tfile=0 Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce Hè natu da Antoine Champlain è Marguerite Le Roy in Hiers-Brouage, o in a cità portuale di La Rochelle, in a pruvincia francese d'Aunis. Ci hè ancu una cunfusione considerableu intornu à l'annu di a so nascita. Hè generalmente accettatu chì era natu in u 1567 mentre chì certi eruditi ùn sò micca d'accordu. Hè statu battezzatu u 13 d'aostu 1574 secondu un recenti registru di battesimu truvatu da Jean-Marie Germe, genealogistu francese. A so famiglia avia parechji marinari frà u babbu è u ziu. Samuel hà amparatu à navigà è disegnà carti nautichi à una ghjovana età. Da ghjovanu ghjovanu hà servitu in l'armata di u rè Enricu IV durante e guerre religiose di Francia in Bretagna da u 1594 à u 1595 à u 1598. Durante questu tempu hà ancu acquistatu l'abilità di luttà cù l'arme à focu. Diventa un 'capitaine d'une compagnie' da u 1597. Cuntinuà à leghje quì sottu Vita dopu U so ziu-in-lege era un navigatore è hà dumandatu à Samuel Champlain di accumpagnallu in un viaghju per trasportà e truppe spagnole in Cadice in u 1598. Viaghjò cù u ziu in Cadice è da quì accumpagnò una grande flotta spagnola in Indie Occidentali. Hà guadagnatu assai cunniscenze preziose da queste prime esperienze. U so ziu hè mortu in u 1601 lascendu à Champlain un duminiu sustanziale chì li hà datu una indipendenza considerableu. U listessu annu hè statu numinatu geografu in a corte di u rè Enricu. Hà viaghjatu assai in parte di u so travagliu è hà amparatu assai nantu à l'America di u Nordu. Si unì à una spedizione in furia di cumerciu guidata da François Gravé Du Pont in America di u Nordu cum'è osservatore in u 1603. Du Pont era un navigatore sperimentatu da quale Champlain s'appoghja assai. A spidizioni hà navigatu annantu à i fiumi San Lorenzo è Saguenay è hà esploratu a penisula Gaspé, ghjunghjendu infine in Montreal. Champlain hà fattu predizioni precise nantu à e caratteristiche geografiche di a regione chì li hà guadagnatu una grande ammirazione. Champlain accumpagnò à Pierre Dugua de Mons in Acadia in u 1604. Dugua prevede di fondà una culunia francese (Nova Francia) culà è assignò à Champlain a responsabilità d'investigà a costa à a ricerca di un locu ideale per u stabilimentu. Esploranu e regioni circundanti per i prossimi anni è in u 1608 Dugua mandò Champlain per stabilisce un stabilimentu in Québec. Champlain hè ghjuntu à u 'puntu di Quebec' in lugliu 1608 è hà subitu cuminciatu à furtificà a zona. Hà fattu custruisce trè palazzi di legnu principali, marcendu u principiu di a cità di Quebec. A cità hè diventata u centru di cummerciu di a pelliccia francese. U rè Enricu hè statu assassinatu di maghju 1610. A so moglia Marie de 'Medici, ripiglia i regni cum'è regente per u Luigi XIII, di nove anni. Marie avia pocu interessu in a culunizazione chì hà fattu chì Champlain perdi u sustegnu di i so anziani finanziatori. Cusì hè vultatu in Francia per stabilisce novi ligami pulitichi per pudè raccoglie sustegnu per una culunizazione ulteriore. Avendu riesciutu à adunisce un sustegnu puliticu, vultò in Nova Francia in u 1613. Durante i prossimi anni hà fattu parechji viaghji in Francia è torna. Hà continuatu à travaglià nantu à a furtificazione di a cità di Quebec è hà ancu intrapresu esplorazioni senza successu chì cercanu un passaghju in Cina. In u 1627 u cardinale Richelieu, una putente figura pulitica in Francia, hà furmatu a Compagnie des Cent-Associés (i Centu Associati) per gestisce u cummerciu di a pelliccia in a Nova Francia. Champlain, unu di i investitori in a cumpagnia, hè statu postu à u so capu. U prufittu cummerciu di pellicce in Nova Francia hà attiratu l'attenzione di l'inglesi è Carlu I d'Inghilterra hà incaricatu una spedizione sottu David Kirke per spustà i Francesi. A guerra anglo-francese scuppiò è dopu à avè luttatu curagiosamente per dui anni Champlain hè statu ubligatu à cede a culunia in u 1629. Champlain hè statu purtatu in Inghilterra induve hà iniziatu u prucessu di ricuperazione di u territoriu da u duminiu inglese. In u 1632, u Trattatu di Saint-Germain-en-Laye hè statu firmatu è u Quebec hè statu formalmente restituitu in Francia. Champlain hà vultatu in u so amatu Quebec in u 1633. U travagliu maiò Samuel de Champlain hè cunnisciutu cum'è u 'Babbu di a Nova Francia' per u rolu ch'ellu hà avutu in u stabilimentu di u stabilimentu francese in Nova Francia in America di u Nordu. Fundò a cità di Quebec cù solu 28 omi, travagliendu in cundizioni dure, è servì da amministratore per u restu di a so vita. Vita Persunale & Lascita Hà fattu un cuntrattu di matrimoniu cù Helene Boulle, 12 anni, a figliola di Nicolas Boulle - un omu puliticamente putente - u 27 di dicembre di u 1610 in presenza di Dugua. A coppia hè stata maritata trè ghjorni dopu. A coppia ùn hà micca avutu figlioli biologichi ancu se Champlain hà aduttatu trè zitelle. Samuel de Champlain hà subitu un colpu severu in uttrovi 1635, è hè mortu u 25 dicembre 1635.v U lavu Champlain, a valle di Champlain, i laghi di Champlain Trail è u mare di Champlain sò tutti chjamati in u so onore.