Biografia di Thomas Sowell

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 30 di ghjugnu , 1930





Età: 91 Anni,Maschi di 91 anni

Sun Sign: Cancer



Natu in:Gastonia, North Carolina

Famosu cum'è:Ecunumistu



Citazioni Di Thomas Sowell Africani americani

Famiglia:

Conjoint / Ex-:Mary Ash (m. 1981), Alma Jean Parr (m. 1964-1975)



zitelli:Ghjuvanni, Lorena



U.S. State: Carolina di u Nordu,Afro-Americanu Da Carolina di u Nordu

Più Fatti

educazione:Liceu Stuyvesant, Università Howard, Università di Chicago, Università Columbia, Università di Harvard

premi:Medaglia Naziunale Umanistica

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Lawrence Kudlow Ben Bernanke Jeffrey Sachs Joseph E. Stiglitz

Quale hè Thomas Sowell?

Thomas Sowell hè un economistu americanu, articulistu sindicatu, scrittore è teorizianu suciale chì attualmente serve cum'è Senior Fellow à l'Instituzione Hoover, Università di Stanford. Hè spessu qualificatu di cunservatore neru per e so valutazioni à l'antica di e teurie ecunomiche, incuraghjendu u travagliu duru è l'autosufficienza. Prima di stallassi in a so pusizione attuale, hà insignatu in parechje istituzioni, cum'è Howard University, Rutgers, Cornell University, Brandeis University, Amherst College è University of California, Los Angeles. Hà ancu fattu u serviziu militare per dui anni durante a Guerra di Corea è hè statu un impiegatu di u Dipartimentu di u travagliu di i Stati Uniti. Cum'è columnistu, hà scrittu articuli per parechji ghjurnali prestigiosi, riviste è publicazioni in linea. Hè autore di più di 30 libri finu à avà in a so carriera di scrittore, cumpresu 'Razza è Economia', 'Un cunflittu di visioni', 'A visione di i unti', 'Black Rednecks and White Liberals', è 'Intellectuals and Race'. Malgradu esse criticatu per e so idee cuntruverse, hè cunsideratu unu di i più grandi pensatori afroamericani di a so generazione. Creditu d'imaghjini https://www.forbes.com/sites/markhendrickson/2017/01/03/a-salute-to-thomas-sowell/ Creditu d'imaghjini https://fee.org/articles/the-brilliance-of-thomas-sowell-on-his-retirement-from-journalism/ Creditu d'imaghjini https://www.breitbart.com/big-government/2016/12/28/11-great-thomas-sowell-quotes/ Creditu d'imaghjini http://morninganswerchicago.com/2016/12/29/thomas-sowell-reading-list/ Creditu d'imaghjini https://www.c-span.org/video/?424091-1/qa-thomas-sowell Creditu d'imaghjini https://www.youtube.com/watch?v=nxygmc_SMAU Creditu d'imaghjini https://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_SowellTù,Mai,Soldi,ICuntinuà à leghje SottuUniversità di Harvard Università di Columbia Università di Chicago Carriera Prufessiunale Marxista durante i so 20 anni, a prima publicazione prufessiunale di Thomas Sowell hè stata 'Karl Marx è a libertà di l'individuu' (1963), in u quale hà furnitu un esame simpaticu di u pensamentu marxistu vs di a pratica marxista-leninista. Tuttavia, dopu hà rifiutatu l'ecunumia marxista in favore di a teoria di u mercatu liberu dopu avè travagliatu cum'è internu di u guvernu federale durante l'estate di 1960. Dopu avè servitu cum'è economistu per u Dipartimentu di u travagliu di i Stati Uniti in 1960-61, hè diventatu istruttore à Douglass College , Rutgers University in 1962 è dopu hà insignatu economia à l'Università Howard in 1963-64. Dopu hè diventatu analista ecunomicu cù AT&T in u 1964. Era assistente prufessore d'ecunumia à l'Università di Cornell da u 1965 à u 1969 è avia sperimentatu a violenta ripresa di Willard Straight Hall da parte di studienti neri. Trenta anni dopu, hà scrittu in l'articulu, 'U ghjornu chì Cornell hè mortu', chì quessi studienti eranu 'incappucciati' cun 'seri prublemi accademici', aghjunghjendu chì ùn hà mai sperimentatu 'u razzismu diffusivu chì i studienti neri suppostamente anu scontru'. Dopu à una breve stint à Brandeis in u 1969-70, s'unì à l'Università di California, Los Angeles cum'è prufessore assuciatu di economia, è hè statu prumossu à prufessore numeru in u 1974. Trà u 1972 è u 1974, hà ancu servitu cum'è direttore di u prugettu di l'Urban Istitutu. Durante u so tempu à UCLA, hà servitu cum'è cumpagnu in u Centru per Studii Avanzati in Scienze di Comportamentu in 1976-77 è in Hoover Institution, Stanford University in 1977. Hè diventatu un membru senior di l'Instituzione Hoover in 1980 è detene una borsa di studio chjamata dopu à i so mentori Milton è Rose Friedman. Citazioni: Tù,Tè stessu Intellettuali Americani è Accademici Cancer Men Carriera di Scrittura Columnistu sindicatu è economistu accademicu, Thomas Sowell hà scrittu culonne per a rivista 'Forbes', 'National Review', 'The Wall Street Journal', 'The Washington Times', 'The New York Post', è altri ghjurnali maiò. Hà scrittu ancu per publicazioni in linea cum'è 'RealClearPolitics', 'Townhall', 'WorldNetDaily', è a 'Jewish World Review'. Partendu cù u libru 'Economics: Analysis and Issues' in u 1971, hà publicatu guasi un libru ogni annu finu à avà. U so libru di u 1972, 'A lege di Say: una analisi storica', furnisce una cobertura cumpleta di l'idea chì 'l'offerta crea a so propria dumanda'. U so libru di u 1975 'Race and Economics' analizeghja a relazione trà razza è ricchezza in i Stati Uniti, cuncentrendu soprattuttu i neri. Hà scrittu un numeru di libri durante u principiu di l'anni 1980, cuminciendu cù 'Cunniscenza è Decisioni' in cui spiega cumu si trasmettenu e cunniscenze suciale è ecunomiche è cumu ciò affetta e decisioni. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1987, hà publicatu 'Un cunflittu di visioni', a prima di a so trilogia nantu à l'ideulugie è e pusizioni pulitiche, in a quale prova à spiegà perchè i gruppi pulitichi si scontranu spessu nantu à idee assai diverse. Hè stata seguita da 'A Visione di l'Onti' (1995), chì confronta e visioni di u mondu cunservatore / libertariu è liberale / prugressiva, è 'A Ricerca di a Ghjustizia Cosmica' (2002), chì mostra cumu cuncepzioni cunfuse di ghjustizia finiscenu per prumove l'inghjustizia . Hà scrittu parechji libri affermendu chì u prugressu neru ùn hè micca u risultatu di prugrammi o politiche di u guvernu prugressivu, è chì parechji cosiddetti numeri chì i negri affrontanu ùn sò in realtà micca unici. Alcuni di sti libri includenu 'L'ecunumia è a politica di a razza' (1983), 'Etnica America' ​​(1981), 'Azione affermativa intornu à u mondu' (2004), è 'Black Rednecks and White Liberals' (2005). Ellu pensa chì parechji zitelli diagnosticati cun autismu sò veramente affettati da u sviluppu asincrunu in u quale u sviluppu di u cervellu rapidu interrompe altre funzioni, chì hà chjamatu u sindrome di Einstein in u so libru di u 2002 nantu à u sughjettu. Sicondu u so libru 2013 'Intellettuali è Razza', a distanza di circa 15 punti in i punteggi IQ contemporanei neri-bianchi ùn hè micca diversa da a differenza notata prima trà a media naziunale è i bianchi bianchi etnici. Opere maiò I più di trenta libri di Thomas Sowell finu à avà, sò stati lodati per a so originalità, grande prufundità è larghezza, chiarezza di spressione è rigore di ricerca. I so libri copre idee chì vanu da l'economia marxiana à a razza, l'educazione, a decisione, è ancu i disordini di u sviluppu. Premii è Rializazioni Thomas Sowell hè statu onoratu cù u 'Premiu Francis Boyer' in u 1990. Hà vintu u 'Sydney Hook Award' in u 1998. Hà ricivutu a 'Medaglia Naziunale per l'Umanità' in u 2002 è u 'Premiu Bradley' in u 2003. U so libru, 'Applied Economics' : Thinking Beyond Stage One ', hà vintu u 'Premiu Lysander Spooner' Laissez Faire Books 'in u 2004. Vita Persunale & Lascita A prima moglia di Thomas Sowell hè Alma Jean Parr, cù quale hè stata maritata da u 1964 à u 1975. In u 1981, hà maritatu cù Mary Ash, cù quale hà dui figlioli chjamati John è Lorraine.