Biografia di Vasco Núñez de Balboa

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Natu:1475





Mortu à l'età: 44

Natu in:Jerez de los Caballeros, Spagna



Famosu cum'è:Esploratore Spagnolu

Esploratori Omi Spagnoli



Famiglia:

Conjoint / Ex-:María de Peñalosa (d. 1516-1519)

babbu:Nuño Arias de Balboa



fratelli:Álvaro Núñez de Balboa, Gonzalo Núñez de Balboa, Juan Núñez de Balboa



Mortu in: U 15 di ghjennaghju ,1519

locu di morte:Acla

Causa di morte: Esecuzione

Cuntinuà à leghje Sottu

Raccomandatu Per Voi

Francisco Pizarro Petru d'Alvarado Juan Ponce de L ... Alvar N. C. da ...

Quale era Vasco Núñez de Balboa?

L'esploratore spagnolu Vasco Nunez de Balboa hè statu unu di i più impurtanti è influenti espluratori in u XVIu seculu chì hè diventatu guvernatore sottu u rè di Spagna è hè statu ancu un cunquistadore chì hà continuatu à scopre novi terreni chì eranu rimasti inesplorati malgradu i numerosi viaghji chì era statu cundottu prima di u so tempu. Balboa hè statu assai inspiratu da Cristofanu Culombu, chì avia scupertu u «Novu Mondu» è hà decisu di diventà un espluratore. Balboa s'hè iniziatu à stallà in Hispaniola dopu avè principiatu un viaghju versu l'America è durante a so vita ùn hè mai vultatu in a so Spagna nativa mentre stava di ritornu in u so novu habitat per circà e ricchezze legendarie chì si pudianu truvà in e parti inesplorate di u cuntinente. Vasco Nunez de Balboa hà continuatu à scopre novi terreni è hè statu numinatu guvernatore di diverse regioni in l'America. Unu di i so più grandi successi era quellu di attraversà a parte sud di u cuntinente attraversendu l'attuale Istmu di Panama. Hè diventatu u primu europeu à attraversà è l'ultimu, ma micca u menu impurtante, hè ancu impurtante di rimarcà chì Vasco Nunez de Balboa hè stata a prima persona à introduce i europei in l'Oceanu Pacificu. Creditu d'imaghjini Da Ober, Frederick A. [Dominiu publicu], via Wikimedia Commons Creditu d'imaghjini Luis García [CC BY-SA 2.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0)], via Wikimedia Commons Precedente Dopu Infanzia & Vita Precoce Vasco Nunez de Balboa hè natu da Nuno Arias de Balboa, un nobile è Lady de Badajoz in Jerez de los Cabellaros in Spagna. A data esatta di a so nascita hè scunnisciuta ma si crede chì l'annu di a so nascita sia 1475. Ùn si sà tantu nantu à i primi tempi di Vasco Nunez de Balboa è a so zitellina hè avvolta in misteri. Tuttavia, à un certu puntu di a so prima vita hà servutu cum'è scudatore di u Signore di Moguer chjamatu Don Pedro de Portocarrero. Dopu avè vinutu à cunnosce i sfrutti di Cristofanu Culombu, Balboa hà decisu di accumpagnà à Juan de la Cosa in una spedizione guidata da Rodrigo de Bastidas in l'America in l'annu 1500. Dopu à a fine di u viaghju, Balboa si ne stete in Hispaniola è partì. cum'è agricultore di porci cù i soldi hà surtitu da a spedizione ma l'affari anu fallutu. Carriera L'impresa di Vasco Nunez de Balboa cum'è allevatore di porci avia fiascatu in Hispaniola è per via di crescenti debiti hà decisu di fughje da tutti i so creditori in l'isula. Andò in un viaghju versu e zone custiere di Uraba, à l'epica sottu u guvernatore di Alonso de Odeja, cum'è clandestinu in l'annu 1510. U viaghju, chì era destinatu à salvà i coloni in a zona, si hè rivelatu assai viaghju impurtante in a so carriera cum'è espluratore. A cunniscenza di Balboa di a zona si hè rivelata vitale per quelli chì anu guidatu u viaghju in Uraba è ghjunti in a zona, sò stati trovati i coloni in a culunia. Hè stata l'idea di Balboa di spustà i coloni da Uraba à Darien, chì era situatu in a zona cunnisciuta cum'è Istmu di Panama in i tempi muderni. A cità chjamata Santa Maria l'Antigua del Darien hè stata fundata in u 1510. Alonso de Odeja, u fundatore di u stabilimentu in Uraba, era andatu è in u vacu di putere successivu trà i coloni chì eranu andati in Darien, Balboa hè diventatu un prominente è putente. omu. In l'annu 1511 u rè di Spagna, Ferdinando II u pruclamò guvernatore di Darien, ancu se temporaneamente. In u stessu annu Balboa superò u guvernatore di Veragua è usurpò a so pusizione. In u 1513 Vasco Nunez de Balboa hè statu infurmatu nantu à una zona ricca d'oru è hà reclutatu subitu omi da Hispaniola per catturà u territoriu. Mandò dinò lettera à u rè di Spagna ma e so richieste d'omi sò state respinte à l'insistenza di i so nemichi. A spedizione finì in una muntagna vicinu à u fiume Chucunaque è l'unica scuperta chì Balboa hà dichjaratu di fà hè stata a scuperta di u 'Mare di u Sudu' o l'Oceanu Pacificu, allora scunnisciutu da i europei. Dopu avè scupertu u Mare di u Sud, Balboa hà ancu catturatu i territorii in e zone vicine è si ne vultò in Santa Maria à u principiu di u 1514. Dopu à sti successi, Balboa hè statu fattu guvernatore di Panama, Coiba è ancu Mar del Sur. Tuttavia, a relazione di Balboa cù u nobile Pedrarias, chì era statu mandatu da u rè di Spagna ùn era micca amichevule è a so carriera hè finita dopu avè persu una lotta di putere. Rializazioni L'opera più impurtante di Vasco Nunez de Balboa hè di sicuru quella di scopre u Mare di u Sud è d'intruduce l'Europa in l'Oceanu Pacificu. Vita Persunale & Lascita Vasco Nunez de Balboa era prumessu per esse maritatu cù Maria de Penalosa in parte di una alleanza matrimoniale ma cum'è Balboa ùn hè mai tornatu in Spagna, ùn anu mai avutu una vita maritata. Ùn avia micca figlioli. Dopu à a longa rivalità di Balboa cù Pedrarias è dopu à esse cascata in favore di i puteri; hè statu accusatu di tradimentu è in un prucessu chì ùn hè mancu appena ghjustu; hè statu cundannatu à morte. Balboa hè stata decapitata à un certu puntu in ghjennaghju di u 1519.