Biografia di Ghjiseppu Stalin

Compensazione Per U Segnu Zodiacale
Substabilità C Celebrità

Scopri A Cumpatibilità Da U Segnu Zodiacale

Fatti Rapidi

Anniversariu: U 18 di dicembre , 1878





Mortu à l'età: 74

Sun Sign: Sagittariu



Paese di Nascita: Giorgia

Natu in:Gori, Georgia



Famosu cum'è:Revoluzionariu Cumunistu è Rignante di l'ex URSS

Citazioni Di Ghjiseppu Stalin Dittatori



ideulugia pulitica:Partitu Cumunistu di l'Unione Soviètica



Famiglia:

Conjoint / Ex-: Yakov Dzhugashvili Svetlana Allilu ... Vladimir Putin Mikhail Gorbachev

Quale era Ghjiseppu Stalin?

Ghjiseppu Vissarionovich Stalin, u cuntruversu dittatore russu, hè natu in Georgia in l'Imperu Russu in a parte più tardi di u XIX seculu in una famiglia povera. Tiratu in a so prima vita à l'ideali di Vladimir Lenin, s'unì à i bolscevichi guasgi à u principiu è si fece prestu un locu per ellu stessu cù a so capacità organizzativa, ghjucendu un rolu impurtante durante a Rivoluzione d'ottobre. Più tardi quandu i bolscevichi ghjunsenu à u putere, si alzò subitu à traversu i ranghi per diventà u Sicritariu Generale di u partitu. Prima utilizò u so postu per cunsulidà a so pusizione è dopu per eliminà tutti i so rivali per diventà u capu supremu di u paese, continuendu à guvernà a Russia cù una manu di ferru finu à a so morte à l'età di settantaquattru anni. Ancu s'ellu hà solu elevatu a Russia da un paese in ritardu à una grande putenza mundiale, era ancu rispunsevule per milioni di morti è deportazioni. Hè durante u so mandatu chì l'URSS hè diventata u secondu paese à sviluppà a bomba nucleare. Dopu à a so morte, i so successori, in particulare Nikita Khrushchev, anu dinunziatu a so lascita è iniziatu un prucessu di de-Stalinizazione. Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stalin_1920-1.jpg
(Autore scunnisciutu, duminiu publicu, via Wikimedia Commons) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stalin_1902-1.jpg
(Amministrazione Batum Gendarme, duminiu publicu, via Wikimedia Commons) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stalin%27s_Mug_Shot.jpg
(Autore scunnisciutu, duminiu publicu, via Wikimedia Commons) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/Fichier:Stalin_in_exile_1915.jpg
(Scunnisciutu, è probabilmente inaccertabile., Dominiu publicu, via Wikimedia Commons) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stalin-Lenin-Kalinin-1919.jpg
(Dominiu Publicu) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Joseph_Stalin,_1912.jpg
(Autore scunnisciutu Autore scunnisciutu, duminiu publicu, via Wikimedia Commons) Creditu d'imaghjini https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stalin_1917-1.6_highly_photoshopped.jpg
(Autore scunnisciutu, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)MorteCuntinuà à leghje SottuCapi Sagittariu Capi Politichi Russi Omi Sagittariu Ioseb Diventa Stalin Dopu avè lasciatu u seminariu, Ioseb hè diventatu impiegatu à l'Osservatoriu Metropolitanu di Tiflis. Ancu se u stipendiu mensile di 20 rubli era relativamente bassu, li dava assai tempu per e so attività pulitiche, chì eranu principalmente limitate à dà discorsi, guidà manifestazioni è urganizà greve. Quandu a notte di u 3 d'aprile 1901 parechji di i so cumpagni sò stati arrestati, Ioseb hè andatu sottu terra, campendu di e donazioni di i benedetti. Da allora in poi, hè diventatu un rivoluzionariu à tempu pienu. In uttrovi 1901, si trasferì in Batumi, duve ellu riceve un impiegu in una raffineria di petroliu di i Rothschild. Quì dinò hà continuatu cù e so attività pulitiche, urganizendu serie di greve, resultendu in un numeru di morti. Hà purtatu à u so primu arrestu l'8 d'aprile di u 1902. Dopu à un'inchiesta prulungata, hè statu finalmente mandatu in u paese siberianu di Novaya Uda, ghjunghjendu à u locu u 9 di dicembre di u 1903. Hè quì in Siberia chì hà aduttatu u so novu cugnome, Stalin, chì in russu significa azzaru. Tuttavia, alcuni biografi credenu chì hà pigliatu u nome assai più tardi in 1912. Unendu si à i bolchevichi D'agostu 1903, u Partitu Laburista Socialdemocraticu si hè spartutu in duie fazioni cù Vladimir Lenin furmendu i bolscevichi è Julius Martov furmendu i Menchevichi. Quandu Stalin hà sappiutu di questu, hà ottenutu falsi ghjurnali è cun questu partì da Siberia u 17 di ghjennaghju 1904 cù l'intenzione di aderisce à i bolscevichi. Arrivatu à Tiflis u 27 di ghjennaghju, si hè immersu in u travagliu di u partitu, urganizendu greve è scrivendu è distribuendu materiale di propaganda. Hà ancu raccoltu fondi per furti bancari, rapimenti è estorsioni. Frà questu, u più spettaculare hè u rancore ch'ellu hà aiutatu à traccià in Tiflis u 12 di ghjugnu di u 1907. A so abilità d'urganizazione è a so capacità di cunvince a ghjente l'anu avvicinatu à Lenin è li hà permessu di cullassi prestu à mezu à i ranghi di i bolchevichi. In ghjennaghju 1912, hè statu cooptatu in u primu Cumitatu Centrale di u Partitu Bolchevique, diventendu successivamente redattore di 'Pravda.' Stalin hè statu arrestatu sei volte in più, parechje di e quali culminanu in esiliu in Siberia. In Farraghju 1917, durante u so ultimu esiliu vicinu à a zona Artica, hè statu ricrutatu in l'armata, ma hè statu rifiutatu per motivi medichi. Dopu hà passatu l'ultimi ghjorni di u so esiliu in Achinsk. Cuntinuà à leghje Sottu Rivoluzione d'ottobre è Dopu À u so ritornu à Petrograd u OS 12 di marzu di u 1917, Stalin ripiglia a redazzione di Pravda. In un iniziu, hà sustinutu a cooperazione cù u guvernu pruvisoriu, chì era ghjuntu à u putere dopu à a Rivuluzione di Farraghju. Più tardi sottu l'influenza di Lenin, Stalin diventò più militante, prumettendu per a presa di u putere da i bolscevichi per via di a lotta armata. In aprile 1917, Stalin hè statu elettu à u Cumitatu Centrale Bolchevicu è hà cooptatu ancu in u so bureau cun Zinoviev, Lenin è Kamenev. Questu hà permessu di ghjucà un rolu maiò in u colpu di statu d'ottobre, avà cunnisciutu cum'è Rivuluzione d'ottobre. Quandu i bolscevichi sò ghjunti à u putere in uttrovi 1917, Stalin hè statu numinatu cumissariu di u Populu per l'Affari di e Nazionalità. Subitu subitu, quandu a guerra civile scuppiò in Russia, Lenin furmò u Politburo di cinque membri, di u quale Stalin era fattu membru. Stalin hà avà partutu per suppressione a guerra civile. Andendu contru à i desideri di altri membri di u Politburo, hà micca solu uccisu parechji contrarevoluzionarii, ma hà ancu fattu rinnegati publicamente esecutati cum'è traditori. Per intimurisce i paisani, hà fattu distrughje assai paesi. In u 1919, hè statu numinatu ministru di u Cuntrollu di u Statu (o ispezzione di i travagliadori è di i paisani), pusizione ch'ellu hà tenutu finu à u 1923 in concurrenza cù quella di cumissariu di u Populu. Intantu in u 1922, finita a Guerra Civica, hè statu fattu Segretariu Generale di u Cumitatu Centrale di u partitu. Stalin hà adupratu a so pusizione di secretariu generale cun astuzia, supirendu i so rivali, cumprese Trotsky è Grigory Zinovyev. In listessu tempu, hà numinatu i so alleati in pusizioni di guvernu, assicurendu cusì a so basa. À u mumentu chì l'altri anu capitu ciò chì era accadutu, era dighjà troppu tardi. Successu à Lenin Cum'è Lenin hè mortu da un colpu u 21 di ghjennaghju 1924, una lotta di putere hà scuppiatu trà i membri di u Politburo. Stalin si hè messu avà à distrughje i so putenziali rivali, accusenduli di allineati à e nazioni capitaliste è chjamenduli «nemichi di u populu». Alcuni, cum'è Trotsky, sò stati mandati in esiliu, induve sò stati dopu assassinati, mentre chì altri sò stati esecutati sommariamente. À a fine di l'anni 1920 Stalin era in pienu cuntrollu. Prestu, hà cuminciatu à implementà e nuove pulitiche. Cuntinuà à leghje quì sottu In u 1928, Stalin hà abulitu a Nova Pulitica Ecunomica di Lenin à prò di l'industrializazione urganizata da u Statu sottu piani quinquennali. Quì dinù era spietatu in a so dumanda. Quelli chì ùn puderanu micca ghjunghje à u so scopu sò stati imprigiunati o esecutati. E so pulitiche anu purtatu à una grande crescita di a produzzione di carbone, oliu è acciaio, è assai prestu u paese hà cunnisciutu una crescita economica massiccia. Ma a so pulitica agricula hà purtatu un gran disastru. Stalin hà pigliatu e terre agricule è hà custrettu i paisani à amalgamassi in l'agricultura cullettiva. Quelli chì resistenu sò stati morti à fucilati o mandati in campi di cuncentrazione per more in cundizioni patetiche. A produzzione agricula hà cuminciatu à calà, resultendu in una caristia diffusa in parechje parte di u paese. Per assicurà a so pusizione sicura, Stalin hà ancu fattu una grande purga in u partitu. U 1 di dicembre di u 1934, hà fattu assassinà à Sergey Kirov, un capimachja pupulare di Leningrad. Dopu, hà purgatu sistematicamente tutte l'uppusizioni in u partitu, esecutendu sommariamente capi impurtanti. Infine, fora di i capi uriginali, solu ellu fermava. Ùn vulintà piglià alcuna chance, hà ancu guidatu à a corte marziale generali dirigenti cumpresu u maresciallu Mikhail accusatu di tradimentu è li hà fattu esecutà. Per fà tace a voce di a dissidenza, si mette dopu in un regnu di terrore. Da u 1937 à u 1938, hà fattu esecutà 700.000 persone, assai di i quali eranu travagliadori urdinarii, paisani, casalinghi, maestri, preti, musicanti è suldati. Parechji sò stati ancu trasferiti, induve sò morti di fame è di malatie. Seconda Guerra Mundiale In u 1939, prima di l'iniziu di a Siconda Guerra Mundiale, Ghjiseppu Stalin hà pruvatu à formà una alleanza cù a Francia è l'Inghilterra contr'à a Germania, ma quandu quessa hà fiascatu, hà firmatu un pattu di non aggressione cù Hitler. Questu hà incuraghjitu a Germania à attaccà a Polonia, cuminciendu cusì a guerra. Di maghju 1941, Stalin avia cuminciatu à suspettà i motivi di Hitler è dunque si era nominatu Primer di l'Unione Soviètica. Questa era a so prima pusizione guvernamentale dopu à u 1923. Sin'à avà, avia guvernatu de facto cum'è Sicritariu Generale di u partitu. À quellu tempu, cù l'esekzione di i principali generali militari, u sistema di difesa di a Russia era guasgi disfuncionale. Dunque, quandu a Germania hà attaccatu a Russia u 22 di ghjugnu di u 1941, ùn anu micca affruntatu assai resistenza è anu occupatu una grande parte di u territoriu russu. Cuntinuà à leghje Sottu L'attacu senza pruvucazione, hà lampatu Stalin in scossa temporanea; ma prestu si hè arricatu è si hè numinatu Cumandante Supremu in Capu. Restatu à Leningrad, circundatu da l'artiglieria tedesca, hà guidatu a guerra, urganizendu controfensiva. D’invernu, l’armata sovietica hè stata urganizata abbastanza da vince a battaglia di Stalingrad. Tuttavia, hè stata a battaglia di Kursk, vinta in l'estate di u 1943, chì hà cambiatu a marea contr'à i tedeschi. A guerra hè finita quandu a Germania hà ricunnisciutu a scunfitta di maghju 1945. Stalin era oramai un eroe di guerra. L'ultimi anni À a fine di a Siconda Guerra Mundiale, Stalin hè diventatu ossessionatu da a minaccia d'invasione da i paesi di l'Europa Occidentale. Dunque, da u 1945 à u 1948, si hè cuncentratu à stabilisce guverni cumunisti in parechji paesi di l'Europa Orientale, creendu cusì una zona tampone trà a Russia è l'Occidente. Quandu in 1948 a Iugoslavia hà abbandunatu u campu suvieticu, Stalin hà scatenatu un regnu di terrore per mantene l'altri in u cumunu comunistu. In casa, un altru regnu di terrore hà assicuratu chì u circulu artisticu è intellettuale seguitessi a linea di u partitu. In i so ultimi anni, Stalin diventa più paranoicu è in ghjennaghju 1953, decide di fà una altra purga. Ma prima di pudè intraprende, hè mortu di colpu. Vita Persunale & Lascita U SO 16 Lugliu 1906, Ghjiseppu Stalin hà maritatu cù Ketevan 'Kato' Svanidze à a Cattedrale di Saint David. A coppia hà avutu un figliolu, Yakov Iosifovich Jugashvili, natu u OS u 18 di marzu di u 1907. Kato hè mortu sette mesi dopu u OS 22 di nuvembre di u 1907 da u tifu. In u 1919, Stalin si maritò per a seconda volta. A so moglia, Nadezhda Sergeevna Alliluyeva, li hà datu dui figlioli; Vasily Iosifovich Stalin (1921) è Svetlana Iosifovna Alliluyeva (1926). In u 1932, Nadezhda si sarebbe suicidatu dopu à una sputata cù Stalin in un cena publica. Svetlana hà trasfurmatu dopu in i SU, causendu furore. A salute di Stalin hà cuminciatu à deteriorassi versu a fine di a Siconda Guerra Mundiale. In uttrovi 1945, hà avutu un attacu cardiacu severu, ma hà continuatu à fà e so funzioni, guidendu u so modu di vita abituale. U 2 di marzu, hà patitu un emorragia cerebrale causata da ipertensione è ancu un'emorragia stomacu; hè mortu da quessi u 5 di marzu di u 1953. A so morte hè stata cusì subita chì parechji anu cridutu ch'ellu era un casu d'assassiniu. Malgradu u so spietatu, era un capimachja pupulare è quandu u so corpu era imbalsamatu, quasi 150 milioni di persone sò venuti à pagà u so rispettu. U 9 ​​di marzu, i so resti sò stati posti in u Mausoleu di Lenin. Ma quandu u prucessu di de-Stalinizazione hà iniziatu, sò stati trasferiti in a Necropoli di u Muru di u Kremlin.